La ce trebuie să se aștepte românii în 2026 din punct de vedere economic. Declarațiile făcute de Theodor Stolojan: „Nu trebuie să dăm speranțe deșarte”

Românii vor simți reducerea puterii de cumpărare în 2026, a avertizat fostul premier Theodor Stolojan, care susține că populația nu trebuie indusă în eroare cu promisiuni nerealiste.

„Vor simți din plin încă o dată reducerea puterilor de cumpărare în anul 2026. Aici nu trebuie să dăm nici speranțe deșarte oamenilor. Pe de altă parte, sigur, aspectul pozitiv e că revenim cu finanțele țării într-o stare normală”, a declarat Stolojan.

Potrivit acestuia, măsurile economice dure adoptate în prezent reprezintă o corectare a „greșelilor clasei politice” din ultimii ani.

„Noi, dacă în 2020 am avut o cauză externă – a venit pandemia peste noi – activitatea economică în multe fabrici s-a oprit. Am plătit muncitorii de acolo cu 75% din venituri, plătindu-i din buget. Și atunci a fost o creștere foarte mare de deficit. Dar ceea ce s-a întâmplat în anul 2022 – 2023- 2024 este, efectiv, rezultatul deciziilor proaste ale unei clase politice care nu a înțeles o regulă elementară, și anume că cheltuielile curente ale instituțiilor publice educație, sănătate… trebuie finanțate din venituri curente, nu din datorie”, a spus fostul premier.

Alte articole

Cât costă un abonament la sală în 2026. Prețurile diferă în funcție de serviciile alese

Cine are noroc la bani în 2026. Lunile de naştere favorizate de astre, abundență și prosperitate pe toate planurile

Citește și: Cât au plătit europenii pentru curent și gaze în 2025. România, printre cele mai mici prețuri la gaze, dar sub presiune la electricitate

Stolojan a avertizat că deficitele bugetare ridicate au pus sub semnul întrebării credibilitatea României pe piețele internaționale, ducând țara aproape de blocarea fondurilor europene.

„Eram în pericol de a ni se bloca fondurile europene. Fără fonduri europene, dați-mi voie să vă spun, România (…) s-ar confrunta cu consecințe dramatice”, a spus el, amintind că în următorii ani ar urma să intre în țară 15 miliarde de euro prin PNRR și cadrul financiar european: „10 miliarde de euro din programul național de redresare și reziliență și 5 miliarde din programul financiar european 2021-2027”.

Fostul premier a explicat și că stabilitatea cursului leu-euro nu se bazează exclusiv pe forța economiei românești, ci „pe aceste intrări incredibile de fonduri europene în România, pe faptul că bugetul țării se împrumută foarte mult pe piețele internaționale și chiar în România, în euro și, sigur, sunt și românii care lucrează în afara țării și care trimit miliarde de euro în țară. Orice deranjament aici ne aruncă în aer cu cursul de schimb de la o zi la alta”.

România trebuie să respecte angajamentul asumat față de Comisia Europeană de a reduce deficitul bugetar de peste 9%, la sub 3%: „Trebuie să mergem ca metronomul, în fiecare an, cu această reducere”, a spus Stolojan.

Acesta a criticat soluțiile bazate aproape exclusiv pe majorări de taxe, susținând că acestea nu echivalează cu o reformă reală.

„Reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației publice nu înseamnă reformă. Reforma înseamnă să regândești sistemele și să le așezi pe fundamente economice”, a concluzionat fostul premier.

Citește și: Ce salariu câștigă un însoțitor de zbor în Europa. Discrepanțe vizibile între România și alte țări din UE