Viaţa la bloc, tot mai scumpă în 2026. Ce poți face dacă descoperi greșeli la calcularea listei de plată pentru întreținere. Ai la dispoziție doar 10 zile!

Încă un şoc major pentru bugetele românilor care locuiesc la bloc. La blocurile racordate la sistemele de energie termică s-au afişat primele facturi la întreţinere. În Bucureşti, pentru luna decembrie, întreţinerea a ajuns la aproape 900 de lei pentru un apartament cu două camere. Anul trecut era 600 de lei. Creșterile sunt puse pe seama majorării TVA și a scumpirii agentului termic. Administratorii de bloc avertizează că luna viitoare facturile ar putea fi și mai mari.

La nivel național, sunt aproape 50 de municipii care operează sisteme de termoficare.

Faţă de luna noiembrie, în decembrie, factura pentru un apartament cu două camere a crescut cel mai mult în Constanţa, cu peste 250 de lei. În continuare, Capitala are cel mai mare tarif, iar întreţinerea pentru un apartament asemănător a ajuns la 870 de lei.

În Oradea, agentul termic s-a scumpit cu 15 la sută în ultimele luni. La Suceava, locatarii din blocurile racordate la sistemul public de încălzire, factura a fost mai mică pentru că măsurătorile s-au făcut înainte de sărbători, şi nu plătesc luna completă.

Alte articole

Asociațiile de proprietari nu mai pot plăti facturile la întreținere online. Motivul pentru care nu mai funcționează platforma E-bloc.ro

Legea asociațiilor de proprietari. Ce se întâmplă când nu mai sunt bani în fondul de rulment, de unde se susțin cheltuielile curente

Peste o mie de blocuri din București nu au avut  căldură și apă caldă, iar situația se va rezolva abia pe 31 ianuarie, potrivit site-ului Termoenergetica. Oamenii din imobilele afectate vor să dea în judecată compania de termoficare și au semnat o petiție unde susțin că refuză plata facturii la întreținere pe luna ianuarie. Acestia acuză că plătesc apă fierbinte, deși primesc, în cel mai bun caz, apă călduță. Termoenergetica răspunde însă că facturile reflectă doar căldura efectiv primită, adică gigacaloriile măsurate la intrarea în bloc.

Miercuri dimineață, 436 de blocuri din Capitală nu aveau deloc căldură și apă caldă, iar 603 blocuri primeau agent termic doar parțial. Problemele au apărut după avaria la CET Sud, de la începutul lunii, iar de atunci sistemul de termoficare nu a putut să fie reechilibrat.

Bucureștenii de la bloc vor să dea în judecată Termoenergetica

În acest context, mai multe persoane din blocurile afectate au inițiat o petiție prin care propun celor care nu au căldură și apă caldă în apartamente să nu mai achite facturile pentru întreținere în luna ianuarie, potrivit tvrinfo.ro. Inițiativa a strâns deja mii de semnături.

Totodată, conform Digi24, un bucureştean a depus o plângere penală împotriva conducerii Termoenergetica pentru fals în declaraţii şi abuz în serviciu, deoarece livrează apă rece în loc de caldă.

Reprezentanții distribuitorului de energie termică susțin însă că facturile vin în funcție de temperatura apei livrate în imobil și că apa călduță e mai ieftină decât cea fierbinte.

„Apa caldă și căldura se plătesc doar dacă beneficiați de ele! Știm că problemele din ultima perioadă au creat disconfort. Tocmai de aceea, este important să clarificăm cum funcționează plata pentru căldură și apă caldă și ce se întâmplă în cazul întârzierilor”, au explicat reprezentanții Termoenergetica, într-o postare recentă pe contul de Facebook al companiei.

Termoenergetica susține că locatarii blocurilor afectate plătesc doar consumul real.

„La subsolul fiecărui bloc există un contor de energie termică care înregistrează cantitatea exactă de gigacalorie livrată în imobil. Concret, se plătește în funcție de temperatura apei. În momentul în care nu se furnizează apă caldă la parametrii contractuali (și când nu există posibilitatea sistării acesteia), contorul de energie termică nu înregistrează consum (MWh/Gcal)”, mai spun aceștia.

„Apa «călduță» e mai ieftină decât cea fierbinte, deoarece pentru ea se folosește o cantitate mai mică de Gcal”, mai precizează Termoenergetica.

𝐋𝐈𝐒𝐓𝐀 𝐃𝐄 𝐏𝐋𝐀𝐓Ă 𝐄𝐒𝐓𝐄 𝐆𝐑𝐄Ș𝐈𝐓Ă? 𝐀𝐈 𝐃𝐎𝐀𝐑 𝟏𝟎 𝐙𝐈𝐋𝐄 𝐒Ă 𝐑𝐄𝐀𝐂Ț𝐈𝐎𝐍𝐄𝐙𝐈
Legea îți dă dreptul să contești lista de întreținere, dar puțini proprietari știu cum și în ce termen.
𝐌𝐚𝐢 𝐣𝐨𝐬 𝐠ă𝐬𝐞ș𝐭𝐢 𝐞𝐱𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚ț𝐢𝐚 𝐥𝐞𝐠𝐚𝐥ă + 𝐮𝐧 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐬𝐭𝐚ț𝐢𝐞.
Ai verificat vreodată cu adevărat lista de plată afișată la avizier?
Sau ai plătit „ca să fie liniște”, deși sumele nu păreau corecte?
Legea este clară, însă de cele mai multe ori nu este explicată proprietarilor.

Schimbare majoră în blocurile de 3 şi 4 etaje. S-a luat modelul din Germania, Austria sau Franţa

𝐃𝐮𝐩ă 𝐚𝐟𝐢ș𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐢𝐬𝐭𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐥𝐚𝐭ă, 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐞𝐭𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐚 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐨𝐳𝐢ț𝐢𝐞 𝟏𝟎 𝐳𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐨 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐬𝐭𝐚, dacă constată erori.
Modurile de repartizare a cheltuielilor nu sunt opționale și nu pot fi stabilite după bunul plac de:
– adunarea generală,
– comitetul executiv,
– președinte,
– administrator.

Legea nr. 196/2018 stabilește expres modul de repartizare a cheltuielilor, iar orice abatere poate fi contestată.

𝐄𝐗𝐄𝐌𝐏𝐋𝐔 𝐅𝐑𝐄𝐂𝐕𝐄𝐍𝐓 𝐃𝐄 𝐄𝐑𝐎𝐀𝐑𝐄
Ce poate face proprietarul dacă:
a achitat cotele de întreținere,
dar în lista de plată apar „restanțe” sau penalități?
Contestă lista de plată, în scris, în termen de 10 zile de la afișare.
𝐂𝐨𝐧𝐭𝐞𝐬𝐭𝐚ț𝐢𝐚 𝐧𝐮 𝐬𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐦𝐢𝐭𝐞 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 și nici la domiciliul președintelui,
ci Asociației de proprietari, cu număr de înregistrare (altfel se face procedura de comunicare).

Reguli noi pentru românii care locuiesc la bloc. Ce riscă în 2026 dacă dărâmă un perete sau montează o nouă cabină de duș

𝐂𝐄 𝐓𝐑𝐄𝐁𝐔𝐈𝐄 𝐒Ă 𝐂𝐎𝐍Ţ𝐈𝐍Ă 𝐂𝐎𝐍𝐓𝐄𝐒𝐓𝐀Ț𝐈𝐀
– să fie formulată în termenul legal;
– să fie adresată Asociației de proprietari;
– să indice clar motivele pentru care lista de plată este greșit întocmită;
– să cuprindă solicitarea unui răspuns scris, în termenul legal de 10 zile.

Asociația Energia Inteligentă: Defecțiunile din termoficare dublează costurile pentru încălzirea de la bloc în ianuarie 2026

Defecţiunile majore din sistemul de termoficare, amplificate de episodul de ger din perioada 12-15 ianuarie, vor determina costuri mai mult decât duble pentru încălzirea locuinţelor în luna ianuarie 2026, în condiţiile în care populaţia a fost nevoită să recurgă pe scară largă la încălzirea electrică, cea mai scumpă soluţie disponibilă, avertizează Asociaţia Energia Inteligentă (AEI).

„În ianuarie 2026 nu am descoperit că iarna poate fi rece. Am descoperit, din nou, că statul român este fragil exact acolo unde ar trebui să fie solid: în infrastructura de bază. Gerul dintre 12 şi 15 ianuarie nu a produs criză. A scos-o la suprafaţă. Când reţeaua de termoficare a cedat, nu a cedat „din cauza vremii”, ci din cauza anilor de amânări, improvizaţii şi minciuni administrative. 

Conducte vechi, pierderi uriaşe, investiţii cosmetice şi zero plan de rezervă (…) În acel moment, statul a făcut ceea ce face de fiecare dată: s-a retras. A lăsat cetăţeanul să se descurce singur. Fără căldură, fără explicaţii clare, fără despăgubiri automate. Singura soluţie sigură a fost încălzirea electrică, cea mai scumpă şi mai ineficientă variantă pentru gospodării.

Rezultatul a fost imediat: sumele care se vor plăti pentru căldură vor fi duble. La factura lunară de circa 400 lei pentru încălzirea unui apartament cu două camere în Bucureşti se vor adăuga şi costurile cu energia electrică consumată de oameni pentru a se încălzi (circa 250 kWh consum de energie electrică în plus), respectiv creşterea facturii de energie electrică cu circa 400 de lei. Cost dublu, nu pentru confort, ci pentru supravieţuire”, a afirmat Dumitru Chisăliţă, preşedinte AEI, într-o analiză transmisă AGERPRES.

În acest context, costurile pentru încălzire în luna ianuarie 2026 ar putea fi mai mult decât duble, avertizează specialiştii AEI.

„Urmează două săptămâni de temperaturi nocturne cu valori cuprinse între -6 şi -11 grade Celsius în Bucureşti”

„Oamenii trebuie să se aştepte la costuri mai mult decât duble pentru încălzire în luna ianuarie 2026. Urmează două săptămâni de temperaturi nocturne cu valori cuprinse între -6 şi -11 grade Celsius în Bucureşti, ceea ce va adăuga costuri pentru încălzirea românilor. Aceşti bani nu sunt o consecinţă inevitabilă a pieţei. Sunt costul direct al eşecului administraţiei. O taxă informală, dar perfect reală, percepută celor care au fost abandonaţi de serviciile publice”, menţionează asociaţia.

Conform AEI, pe 13 ianuarie, la ora 17:00, consumul de energie electrică a atins 9.119 MWh/h, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

„Reacţia oficială a fost tipică: „consum prea mare”, „presiune pe sistem”. Nicio vorbă despre cauză. Nicio asumare. De parcă milioane de oameni ar fi decis simultan să testeze limitele reţelei, nu să-şi încălzească locuinţele îngheţate. Acest consum record este prezentat ca o anomalie, dar realitatea este mai incomodă: el este cu doar 5% sub media din 1989, într-o Românie care atunci consuma cu 74% mai mult la nivel de an. Diferenţa este fundamentală. Atunci consumam pentru industrie. Astăzi consumăm pentru a nu îngheţa. Nu progres, ci regres”, se mai precizează în document.

Structura producţiei din acel vârf de consum „spune mai multe decât orice discurs politic”

Potrivit sursei citate, structura producţiei din acel vârf de consum „spune mai multe decât orice discurs politic”.

„Hidroenergia a asigurat 27% din necesar, fiind principalul pilon de stabilitate. Exact acea hidroenergie demonizată ani la rând în dezbateri superficiale, în care barajele sunt tratate ca un rău absolut, iar realismul energetic este ignorat. Fără hidro, România ar fi fost complet dependentă de importuri scumpe şi incerte. Importurile au fost cea de-a doua sursă de consum şi au ajuns la 23%. Acesta nu este un semn de „integrare europeană”, ci de vulnerabilitate strategică. În vârf de consum, energia nu se cumpără ieftin şi nici sigur.

Se cumpără scump, sub presiune, iar nota de plată ajunge tot la populaţie, fie prin facturi, fie prin inflaţie. Cea mai mare ipocrizie este că, în timp ce cetăţenii plătesc aceste costuri, discursul public rămâne blocat între sloganuri verzi şi tăceri convenabile. Tranziţia energetică este invocată, dar infrastructura reală este ignorată. Se vorbeşte despre idealuri, dar se evită deciziile grele: modernizarea termoficării, investiţiile serioase în capacităţi stabile, asumarea costurilor politice. Aceasta nu a fost o criză naturală. A fost o criză administrativă”, se mai precizează în comunicat.

Conform AEI, „un stat care nu poate asigura căldură iarna nu e un stat aflat în tranziţie, ci un stat care cedează funcţional. Iarna viitoare va veni din nou. Ţevile vor fi la fel de vechi. Discursurile, la fel de goale. Întrebarea nu este dacă se va repeta. Întrebarea este cât timp vom continua să plătim pentru un stat care nu livrează, dar facturează fără greş”, susţin reprezentanţii asociaţiei.