Bogdan Peșchir, influencerul acuzat că a finanțat campania lui Călin Georgescu cu 1 milion de euro, a solicitat strămutarea dosarului său. Care este motivul pentru care dorește acest lucru

Bogdan Peșchir, programatorul din Brașov cu afaceri în criptomonede și influencerul TikTok acuzat de coruperea alegătorilor în campania electorală a lui Călin Georgescu din noiembrie 2024, a cerut strămutarea dosarului său.

Bogdan Peșchir, acuzat că a finanțat campania lui Călin Georgescu, a cerut strămutarea dosarului său

SRI susține că Bogdan Peșchir ar fi donat peste 1 milion de euro pe TikTok pentru promovarea lui Călin Georgescu, plătind 256 de influenceri să convingă alegătorii să îl voteze pe acesta.

Doar între 24 octombrie și 24 noiembrie 2024, contul „bogpr”, care îi aparține, a transferat 381.000 de dolari către conturi TikTok ce îl susțineau pe Georgescu.

Arestat pe 21 martie 2025 de Judecătoria Sectorului 5 și plasat sub control judiciar pe 25 aprilie 2025, acesta a solicitat strămutarea dosarului său, iar cererea a fost înregistrată la Curtea de Apel Brașov pe 7 noiembrie 2025.

Alte articole

Bărbatul care l-a ameninţat pe Călin Georgescu, iertat de instanţă. Magistraţii ai închis dosarul: „Nu există interes public”

Călin Georgescu a fost colindat cu un miel viu la Buftea, după semnarea controlului judiciar. Internauții susțin că l-a luat acasă: „Din mașină se vede o mână care parcă arată: dă-l încoace!” VIDEO

Bogdan Peșchir a solicitat strămutarea dosarului de la Tribunalul Brașov la o altă instanță de același grad în circumscripție, pentru a se asigura derularea procesului în condiții de deplină imparțialitate și echitate, potrivit Fanatik.

Avocatul lui Bogdan Peșchir a participat în calitate de apărător ales la şedinţa de judecată desfăşurată la Tribunalul Brașov, în dosarul menţionat, iar ulterior, preşedinta completului, o doamnă judecător, a formulat o plângere disciplinară personală împotriva sa, adresată baroului București, invocând atitudini lipsite de respect faţă de instanţă.

În plângere sunt descrise aspecte de natură subiectivă precum tonul pledoariei „vădit tendențios”, expresii retorice, interpretate ca „sfidare” și „lipsă de respect”.

Citește și : Liana Arsenie, șefa Curții de Apel București, solicită o întâlnire față în față cu Nicușor Dan: „Statul de drept este în pericol cu o putere judecătorească coordonată politic”

Se mai arată că avocatul a „depăşit dispoziţiile legale privind exercitarea profesiei”, ce anticipează o culpă profesională gravă a acestuia şi care dovedeşte lipsa oricărei detaşări necesare funcţiei judiciare.

În aceste condiţii, s-a apreciat că magistratul în cauză a devenit parte interesată într-un conflict personal şi profesional cu avocatul părţii, ce creează o bănuială legitimă privind lipsa de imparţialitate a instanţei, fiind imposibil ca acelaşi judecător să mai poată aprecia cu deplină obiectivitate asupra cererilor formulate de partea reprezentată de avocat.

Astfel, conflictul de natură personală creat prin formularea plângerii de către judecător împotriva apărătorului părţii reprezintă un element suficient pentru a genera bănuiala de imparţialitate.

Pentru termenul de judecată din data de 18.11.2025, Bogdan Peșchir, prin avocat, a trimis prin email la dosar concluzii scrise, prin care a invocat excepţia necompetenței materiale a Curţii de Apel Brașov şi a solicitat declinarea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar pe fond a reiterat aspectele prezentate în cererea iniţială.

Curtea a respins excepţia necompetenței materiale şi, după ce a luat concluziile reprezentantului Ministerului, a rămas în pronunţare asupra cererii de strămutare. Examinând cererea formulată de Bogdan Peșchir privind strămutarea dosarului de la Tribunalul Brașov, în raport de actele şi lucrările dosarului, Curtea a reţinut mai multe aspecte.

Trebuia ca acesta să formuleze cerere de recuzare, nu de strămutare

În drept, potrivit art. 71 Cod procedură penală, „(…) curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripţia sa la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice”.

Din examinarea acestui text de lege rezultă că dispoziţiile art. 71 Cod procedură penală sunt incidente atunci când există o suspiciune rezonabilă că datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice este afectată imparţialitatea tuturor judecătorilor instanţei pe rolul căreia a fost înregistrată respectiva cauză.

Dacă o parte are suspiciuni că este afectată imparţialitatea judecătorului/judecătorilor investit/ţi cu soluţionarea acesteia, are posibilitatea legală de a formula cerere de recuzare şi nicidecum o cerere de strămutare.

Curtea a apreciat că motivele invocate de petentul Bogdan Peșchir în susţinerea cererii de strămutare ce formează obiectul acestei cauze nu sunt în măsură să conducă la concluzia ca aceasta este întemeiată, neexistând dubii legitime cu privire la imparțialitatea judecătorilor din cadrul Tribunalului Brașov în judecarea dosarului.

Examinând motivele concrete de strămutare, Curtea a constatat că acestea sunt argumentate prin prisma reacţiei judecătorului care a soluţionat cauza respectivă, care după termenul de judecată din data de 15 mai 2025, ar fi formulat o plângere disciplinară adresată Baroului Bucureşti prin care învedera anumite comportamente şi cuvinte folosite de avocatul petentului în timpul pledoariei – ceea ce ar conduce la imparţialitatea acestuia în soluţionarea cauzei.

Curtea a subliniat că această imparţialitate ar putea exista doar cu privire la judecătorul respectiv şi, în niciun caz, la toţi judecătorii Tribunalului Brașov, secţia penală.

Solicitarea lui Bogdan Peșchir a fost respinsă

S-a menționat că este de observat, de altfel, că deşi prin cererea formulată se solicită strămutarea cauzei la o altă instanţă de acelaşi grad, întreaga motivare se realizează în jurul suspiciunii rezonabile privind imparţialitatea judecătorului cauzei, ce conturează conţinutul unei cereri de recuzare. Inclusiv dispoziţiile legale invocate vizează incompatibilitatea judecătorului şi nu instituţia strămutării cauzei.

Deopotrivă, nu se poate face referire la textele care reglementează incompatibilitatea judecătoriilor din Codul de procedură civilă, acestea neputând fi aplicabile în procesul penal. În acelaşi timp, Curtea a constatat că prezenta cerere a fost trimisă prin email la Tribunalul Brașov la data de 4 noiembrie 2025, ora 21.28, în condiţiile în care în dosarul se pronunţase o soluţie definitivă încă din data de 27.05.2025.

Or, nu este posibil să se solicite strămutarea unei cauze deja soluţionate, se arată în dosarul consultat de sursa citată.

Curtea a concluzionat că nu a identificat date care să nască bănuiala legitimă de afectare a imparţialităţii magistraţilor Tribunalului Brașov, nefiind deloc justificată o asemenea presupunere, nici obiectiv, nici subiectiv, întrucât nu există motive să se creadă că actul de judecată ar fi altfel decât temeinic şi legal, fiind asigurate condiţiile necesare pentru justa soluţionare a cauzei.

Remediul procesual al strămutării se impune atunci când, în desfăşurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivităţii şi imparţialităţii judecătorilor unei instanţe.

Strămutarea unei cauze se poate dispune numai atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice, întrucât instituţia strămutării are în vedere doar temeiuri care ar putea afecta imparţialitatea tuturor judecătorilor unei instanţe.

Citește și : Ministrul Justiției respinge negocierile politice privind viitorii șefi ai DNA și DIICOT. Încurajează toţi procurorii cu ”viziune managerială” să se înscrie la concurs

Instanța a arătat că nemulţumirile lui Bogdan Peșchir legate de reacţia preşedintelui completului de judecată nu reprezintă împrejurări apte să determine o suspiciune de lipsă de imparțialitate din partea tuturor judecătorilor din cadrul instanţei menţionate, condiţie fără îndeplinirea căreia nu poate fi admisă o cerere de strămutare.

Astfel, Curtea a apreciat că nu există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor Tribunalului Brașov este afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calităţii părţilor acesteia şi, de asemenea, că nu există pericol de tulburare a ordinii publice, astfel încât va respinge, ca nefondată, cererea formulată de Bogdan Peșchir. Această decizie a fost luată pe 18 noiembrie 2025.