Ministrul Apărării, despre posibilitatea ca România să trimită trupe în Groenlanda. Radu Miruță: Decizia este una pe care o ia CSAT

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a sugerat că dacă statele europene vor decide să trimită trupe în Groenlanda, România ar putea adopta poziția din prezent față de situația din Ucraina: “fără cizma soldatului român pe teren”. Decizia ar aparține CSAT, iar ulterior ar fi supusă votului Parlamentului.

“În astfel de situații decizia este una pe care o ia CSAT, după care supunem la vot în Parlamentul României dacă să trimitem sau nu trupe. Pentru o situție în același registru cu trimiterea trupelor în Ucraina, decizia CSAT și a României este clară: nu trimiți cizma soldatului român în Ucraina”, a spus Radu Miruță.

Citește și: Donald Trump, tot mai aproape de a invada Groenlanda. Președintele SUA le-a ordonat șefilor armatei să elaboreze un plan în acest sens

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a amintit că România nu este o putere nucleară și că experiența istorică a regiunii arată cât de importantă este apartenența la NATO pentru securitatea națională, potrivit Antena 3.

Alte articole

Rusia ar putea cere retragerea trupelor NATO din România şi Europa de Est. Planul lui Putin pentru negocierile de pace

Băsescu: În Marea Neagră sunt vânate nave care merg în porturi ucrainene. Rusia știe când va interveni NATO, nu trebuie să testeze

„Noi nu suntem putere nucleară, noi suntem unii dintre cei care am văzut cum e ca Rusia să se manifeste pe teritoriul României. Suntem țara care am susținut NATO și ne-am bucurat că am intrat în NATO, și tot timpul NATO a fost o umbrelă în caz de orice altceva. Nu cred că se va ajunge până acolo. Nu profită nimeni dacă NATO se rupe”, a afirmat Radu Miruță.

Radu Miruță a insistat că forța NATO nu stă în acțiuni individuale, ci în coeziunea statelor membre. Potrivit acestuia, fiecare țară are un interes direct în menținerea Alianței, iar fragmentarea ar slăbi capacitatea de descurajare colectivă.

Ministrul a explicat că discuțiile recente sunt alimentate și de declarații legate de Groenlanda, teritoriu cu importanță strategică, însă a subliniat că aceste teme nu trebuie extrapolate către concluzii privind destrămarea NATO.

„Separate, țările sunt mai puțin puternice și nu e vorba de România sau de Franța sau de Marea Britanie, e vorba de interesul fiecăreia individual care se bucură să fie parte din NATO. Sigur că discuția a început de când cu declarațiile privind Groenlanda”, a declarat ministrul.

El a explicat că o eventuală intervenție ar putea avea loc doar în două situații. Prima ar fi invocarea articolului 5 al Tratatului NATO, în cazul unui atac asupra unui stat membru. A doua ar fi o inițiativă politică de tip „coaliție de voință”, în afara cadrului Alianței, scenariu în care România nu are, în prezent, capacitatea sau intenția de a participa.

Citește și: EXCLUSIV Cum vede Băsescu ”ofensiva” lui Trump pentru Groenlanda. ”Nu cred că Statele Unite se vor retrage din NATO”

Ministrul Apărării a mai arătat că, din datele disponibile, Statele Unite ar prefera soluții nonmilitare pentru gestionarea tensiunilor legate de Groenlanda. În opinia sa, este vorba mai degrabă de presiune psihologică în cadrul unor negocieri, nu de pregătirea unei confruntări armate.