Previziunile pentru perioada următoare rămân prudente, potrivit Băncii Mondiale. În acest an, economia românească ar urma să crească cu 1,3%, nivel inferior prognozei de 1,9% formulată în iunie anul trecut și mult sub estimarea de 2,6% făcută în ianuarie 2025. Deși se așteaptă o ușoară accelerare a ritmului de creștere în 2027, până la 1,9%, această valoare rămâne și ea sub nivelul de 2,5% anticipat anterior de Banca Mondială, scrie Agerpres.
În analiza sa, instituția subliniază că Europa Centrală ar urma să beneficieze de o îmbunătățire a creșterii economice, până la un avans mediu de 2,6% în perioada 2026–2027. Această evoluție ar fi susținută de investiții consistente, în special în Polonia și România, pe fondul majorării fondurilor europene. Cu toate acestea, în cazul României, perspectivele sunt temperate de provocările fiscale persistente. Procesul de consolidare fiscală, considerat necesar pentru echilibrarea bugetului, este așteptat să frâneze creșterea economică pe termen scurt.
La nivel global, Banca Mondială anticipează o evoluție modestă a economiei mondiale. Creșterea PIB-ului global ar urma să ajungă la 2,6% în acest an, ușor sub nivelul de 2,7% din 2025, înainte de a reveni la 2,7% în 2027.
Cele mai recente estimări pentru 2026 sunt mai optimiste decât cele publicate în iunie anul trecut, fiind revizuite în sus cu două zecimi de punct procentual. De asemenea, prognoza pentru 2025 depășește estimările anterioare cu patru zecimi. Aproximativ două treimi din această revizuire pozitivă se datorează performanței mai bune decât se anticipa a economiei Statelor Unite, în ciuda perturbărilor comerciale generate de tarifele vamale suplimentare.
Banca Mondială estimează că economia SUA va crește cu 2,2% în 2026, față de 2,1% în 2025, o revizuire în creștere semnificativă comparativ cu prognozele din iunie. După ce importurile accelerate la începutul lui 2025, menite să evite tarifele vamale, au încetinit temporar economia, stimulentele fiscale mai consistente sunt așteptate să susțină creșterea în 2026, compensând impactul negativ al tarifelor asupra investițiilor și consumului.
Însă raportul avertizează că, dacă actualele previziuni se confirmă, deceniul 2020–2029 ar putea deveni cel mai slab din punct de vedere al creșterii economice globale de după anii 1960. Un astfel de ritm ar fi insuficient pentru a preveni stagnarea economică și creșterea șomajului în economiile emergente și în cele în curs de dezvoltare.
Economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill, atrage atenția că economia globală devine tot mai puțin capabilă să genereze creștere susținută și pare tot mai vulnerabilă la incertitudinea politică. Pe termen lung, această discrepanță ar putea pune presiune pe finanțele publice și pe piețele de credit.
În cazul economiilor emergente și al celor în curs de dezvoltare, creșterea ar urma să încetinească la 4% în 2026, de la 4,2% în 2025, deși aceste valori sunt ușor peste prognozele anterioare. Dacă este exclusă China, ritmul de creștere pentru acest grup ar urma să rămână constant, la 3,7%. Economia chineză este așteptată să încetinească la 4,4% în 2026, de la 4,9%, însă prognozele au fost revizuite în sus datorită stimulentelor fiscale și creșterii exporturilor către piețele din afara SUA.
Banca Mondială mai avertizează că riscurile la adresa acestor previziuni sunt orientate preponderent în sens negativ. Tensiunile geopolitice persistente, generate în special de războiul din Ucraina, o posibilă escaladare a conflictelor comerciale, inflația persistentă și eventualele tensiuni financiare globale reprezintă factori care ar putea afecta evoluția economiei mondiale și a celei românești în anii următori.