Anul 2025 s-a clasat pe locul 3 în topul celor mai calzi ani înregistraţi vreodată în lume, aproape la acelaşi nivel cu recordurile anterioare din 2024 şi 2023, au anunţat separat, miercuri, observatorul european Copernicus şi Institutul american Berkeley Earth, transmite Le Figaro.
Pentru prima dată, temperatura medie la suprafaţa globului în ultimii trei ani a depăşit cu peste 1,5 °C nivelul preindustrial (1850-1990), care este limita cea mai ambiţioasă a acordului de la Paris adoptat în urmă cu un deceniu.
Climatologii consideră acum inevitabil ca această limită să fie atinsă şi depăşită în mod durabil, cu preţul unor canicule şi furtuni mai intense.
”Creşterea bruscă înregistrată între 2023 şi 2025 a fost extremă şi sugerează o accelerare a ritmului încălzirii globale”, estimează oamenii de ştiinţă de la Berkeley Earth, din Statele Unite.
De la anul trecut, numeroşi climatologi şi responsabili politici, precum şi ONU, s-au resemnat public cu faptul că clima se va încălzi în mod durabil cu 1,5 °C, limita cea mai ambiţioasă a acordului de la Paris semnat în 2015. După trei ani la acest nivel, Copernicus estimează că depăşirea durabilă va fi oficializată ”până la sfârşitul acestui deceniu, adică cu mai mult de un deceniu mai devreme decât se preconiza”.
Această accelerare este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Statele Unite, al doilea emitent de gaze cu efect de seră, sub conducerea lui Donald Trump, întorc spatele cooperării climatice mondiale şi acordă prioritate politică petrolului.
În acelaşi timp, în ţările bogate, lupta împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră pierde din avânt.
În 2025, incendiile de vegetație din Europa au generat cele mai mari emisii totale înregistrate vreodată pe continent. Studii științifice au confirmat că schimbările climatice au agravat mai multe fenomene extreme. Aici intră inclusiv uraganul Melissa din Caraibe și ploile musonice din Pakistan, care au provocat peste 1.000 de decese.
Elena Mateescu anunţă inversiune termică: „Se va vedea în toată ţara până la finalul săptămânii”
De asemenea, suprafața combinată a gheții marine din Arctica și Antarctica a atins un minim istoric în luna februarie.
În pofida dovezilor tot mai clare privind impactul schimbărilor climatice, cercetarea științifică se confruntă cu o opoziție politică în creștere. Președintele american Donald Trump a retras recent Statele Unite din zeci de organisme ale ONU. Printre acestea, structuri legate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC).
Consensul științific global rămâne însă ferm. Schimbările climatice sunt reale, sunt cauzate în principal de activitatea umană și se accentuează, principala sursă fiind emisiile provenite din arderea combustibililor fosili.
În Franţa şi Germania, reducerea emisiilor a marcat din nou un pas în 2025, iar în Statele Unite, o creştere a centralelor pe cărbune a determinat o nouă creştere a amprentei de carbon a ţării, ştergând ani de progrese. ”Urgenţa acţiunilor climatice nu a fost niciodată atât de importantă”, a declarat Mauro Facchini, şeful unităţii Copernicus, în cadrul unei conferinţe de presă.
Nimic nu indică faptul că anul 2026 va rupe această tendinţă. Datele furnizate de Centrul European pentru Prognoze Meteo pe Termen Mediu (ECMWF) arată că temperatura medie globală din 2025 a fost doar cu 0,01 grade Celsius mai scăzută decât în 2023. 2024 rămâne cel mai cald an consemnat până acum.
Totodată, planeta a înregistrat prima perioadă de trei ani consecutivi în care temperatura medie globală a fost cu 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial. Este cel mai îndelungat interval de acest tip de la începutul măsurătorilor.
Serviciul meteorologic național al Marii Britanii (Met Office) a confirmat, pe baza propriilor date, că 2025 ocupă locul al treilea în clasamentul celor mai calzi ani, notează Reuters. Datele au început să fie preluate din 1850.