Metoda „invizibilă” prin care crești temperatura în cameră cu 2 grade pe timp de ger, fără să plătești nimic în plus la factură. Greșelile banale care ne costă sute de lei

Iarna lui 2026 își arată colții, iar când gerul lovește ferestrele și temperatura scade amenințător sub pragul de îngheț, atmosfera din locuințe devine principala preocupare a fiecărei familii.

Cum să crești temperatura în cameră fără să plătești nimic la factură

Primul instinct, adânc înrădăcinat în comportamentul nostru de consumatori, este să mergem direct la termostat pentru a crește temperatura din cameră sau să deschidem robinetul caloriferului la maximum. Este o reacție firească de apărare împotriva frigului, dar care se va reflecta în facturile de la finalul lunii.

Într-o perioadă în care costurile energiei sunt un subiect sensibil, puțini realizează că, în foarte multe locuințe din România, o simplă lege a fizicii este ignorată sistematic, zi de zi.

Această neglijență face ca o bună parte din căldura pentru care plătim bani grei să fie furată chiar înainte de a apuca să ne încălzească, printr-o greșeală pe care o comitem din dorința de a avea o casă estetică.

Alte articole

Capitala, condamnată la frig? Ciucu, întrebat dacă bucureștenii vor sta toată iarna fără căldură și apă caldă: ”Să sperăm că nu. (…) Dacă e nevoie, îmi cer scuze eu”

Scrisoarea unei bucureştence rămase fără căldură din 4 ianuarie. Apel disperat către PMB, Nicuşor Dan, Ilie Bolojan şi Termoenergetica

Secretul confortului nu stă neapărat în puterea instalată a centralei termice, ci în eliminarea barierelor fizice din calea căldurii. Există un paradox al încălzirii moderne existent în majoritatea caselor: investim în centrale performante și sisteme inteligente, dar sabotăm eficiența acestora cu elemente de decor.

Cea mai mare risipă de energie, responsabilă pentru pierderea a aproximativ 35% până la 40% din potențialul caloric al unui radiator, este cauzată de draperiile și perdelele lungi, groase, care acoperă caloriferele.

Sursă foto : Lovedeco

Deși din punct de vedere vizual acestea oferă o notă de eleganță și intimitate, din punct de vedere termic ele acționează ca un izolator montat greșit, deturnând fluxul de căldură exact acolo unde nu avem nevoie de el, spre exterior.

Citește și : Capitala, condamnată la frig? Ciucu, întrebat dacă bucureștenii vor sta toată iarna fără căldură și apă caldă: ”Să sperăm că nu. (…) Dacă e nevoie, îmi cer scuze eu”

Inginerii au proiectat sistemele de încălzire cu o logică precisă, amplasând caloriferele sub ferestre pentru a combate efectul de „perete rece”. Aerul cald, fiind mai ușor, se ridică și creează o perdea termică invizibilă care blochează frigul emanat de sticla ferestrei. Totuși, atunci când tragem draperia peste un calorifer fierbinte, anulăm complet acest mecanism ingenios de convecție.

Practic, creăm un „tunel” ermetic între materialul textil și geamul rece, o zonă moartă unde căldura rămâne captivă. În loc să circule spre centrul camerei și să încălzească aerul pe care îl respirăm, energia termică este forțată să stea lipită de sticla rece a ferestrei, transferându-se rapid către exterior.

Studiile de termodinamică aplicată în locuințe arată că acest spațiu dintre draperie și geam poate atinge temperaturi tropicale, în timp ce restul camerei rămâne rece, obligând centrala să funcționeze încontinuu pentru a compensa pierderea.

Soluția pe care am testat-o și care a demonstrat că poate ridica temperatura ambientală cu 1 până la 2 grade Celsius, fără a consuma un metru cub de gaz în plus, este extrem de simplă. Seara, în momentul în care soarele apune și temperaturile exterioare încep să scadă, draperiile trebuie ridicate pe pervaz sau prinse cu o clemă, lăsând caloriferul complet liber.

Această acțiune permite aerului cald să intre în mișcare liberă, printr-un proces de convecție naturală care împinge aerul spre centrul încăperii. Diferența de confort termic se simte în mai puțin de treizeci de minute, demonstrând că eficiența nu costă bani, ci doar atenție la detalii. Este o ajustare minoră a rutinei zilnice, dar cu un impact major asupra felului în care percepem căldura în propria casă.

Rufele nu trebuie uscate în camera în care dormim

Dincolo de îndepărtarea obstacolelor din fața caloriferelor, atmosfera din casă devine mult mai greu de încălzit din cauza unei alte obișnuințe frecvente, mai ales în apartamentele de bloc, și anume uscarea rufelor în camera în care dormim sau în living. Deși pare o soluție practică pe timp de iarnă, fizica ne arată că aceasta este o eroare gravă.

Uscarea hainelor este, prin definiție, un proces de evaporare. Pentru ca apa din țesături să treacă din stare lichidă în stare gazoasă, aceasta are nevoie de energie, pe care o preia din căldura ambientală a camerei. Astfel, procesul de uscare răcește activ aerul din jur. Mai mult decât atât, umiditatea crescută rezultată din vaporii de apă transformă radical percepția termică a oamenilor.

Un aer umed va fi simțit întotdeauna ca fiind mult mai rece și mai pătrunzător, generând acea senzație neplăcută de „frig la oase”, comparativ cu un aer uscat la aceeași temperatură indicată de termometru.

Pentru a menține eficiența termică la un nivel optim, rufele nu ar trebui să stea niciodată la uscat în spațiul de odihnă sau în camera principală de zi. În momentul în care umiditatea crește necontrolat, pereții încep să absoarbă această umezeală, crescând riscul de igrasie, iar centrala termică va munci suplimentar doar pentru a combate excesul de vapori de apă, nu pentru a încălzi efectiv volumul de aer.

Așadar, mutarea uscătorului într-un spațiu ventilat sau pe un balcon închis, chiar dacă procesul de uscare durează mai mult, este vitală pentru menținerea unei temperaturi plăcute în zonele de locuit.

Se recomandă închiderea ușilor pentru ca temperatura să fie constantă

Eficiența acestor măsuri fizice este completată de o necesară disciplină a „zonării termice”, un principiu simplu dar adesea ignorat, care spune că ușile dintre camere trebuie să rămână închise, mai ales în locuințele cu holuri mari sau neîncălzite.

Căldura se comportă ca un fluid care tinde permanent spre o stare de echilibru. Dacă lăsăm ușa de la dormitor larg deschisă spre un hol rece sau spre o debara, caloriferul din cameră va încerca inutil să încălzească un volum dublu sau triplu de aer, disipând energia acumulată.

Prin închiderea ușilor, creăm microclimate care se încălzesc mult mai rapid și care rețin căldura un timp îndelungat după ce termostatul a oprit centrala. Este mult mai eficient să încălzești o „cutie” închisă decât un spațiu vast și necompartimentat, unde curenții de convecție sunt haotici.

Nu în ultimul rând, chiar și în casele moderne dotate cu tâmplărie termopan, lupta cu frigul se dă adesea la nivelul podelei. Aerul rece, fiind mai dens și mai greu decât cel cald, se lasă întotdeauna la sol, creând curenți imperceptibili care circulă pe sub uși sau pe la îmbinările ferestrelor. Acești curenți de aer pot scădea temperatura simțitor, anulând efortul sistemului de încălzire.

Citește și : Un nou lanț de magazine cu prețuri mici în România. Compania a început deja angajările, calendar puternic de extindere în țară

O metodă considerată de mulți ca fiind „bătrânească”, dar care s-a dovedit extrem de eficientă în testele noastre, presupune blocarea fizică a acestor infiltrații. Rularea unor prosoape groase sau a unor pături vechi și așezarea lor la baza ușilor de intrare sau a celor de balcon oprește curentul rece. Această improvizație acționează ca o garnitură suplimentară de etanșare, protejând stratul de aer cald de la nivelul podelei.

Lupta cu facturile și cu temperaturile scăzute nu se câștigă numai prin folosirea unei tehnologii de ultimă oră, ci și prin înțelegerea modului în care aerul circulă în casa noastră. Prin aplicarea acestor ajustări simple, putem obține un confort termic net superior și economisi bani la finalul lunii.