Demersul ICCJ are loc într-un context tensionat, în care Curtea Constituțională urmează să se reunească vineri pentru a patra oară în încercarea de a pronunța o decizie asupra legii. Ședințele anterioare au fost marcate de amânări și de boicotul unor judecători constituționali, iar surse din CCR indică posibilitatea unei noi amânări, pe fondul dificultăților procedurale legate de cvorum și de participarea completă la deliberări.
Potrivit raportului de expertiză transmis CCR, concluziile sunt categorice.
„Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, susţine ICCJ, potrivit Hotnews.
Înalta Curte, care a sesizat CCR imediat după adoptarea legii de către Parlament, susține că modificările propuse de Guvernul Bolojan afectează în mod grav drepturile magistraților. Într-un comunicat de presă, instituția condusă de Lia Savonea a precizat că „a fost realizată o expertiză de specialitate independentă”, iar concluzia este că „Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale” în urma proiectului legislativ.
ICCJ a reiterat, în același context, că „rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc” și că „aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”. Instanța supremă a prezentat și calcule detaliate privind impactul noilor prevederi, arătând că, în toate scenariile analizate, pensia de serviciu ar urma să fie mai mică decât cea calculată pe baza contributivității.
Conform datelor furnizate de ICCJ, „toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv:
– pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin;
– pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin;
– pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin;
– pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin”.
Potrivit comunicatului, „situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată”. În aceste condiții, ICCJ apreciază că „aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”.
Instanța supremă mai arată că, prin documentele ce vor fi depuse la CCR, demonstrează incompatibilitatea legii cu standardele constituționale și europene.
„Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională, Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept”, a transmis ICCJ.
De asemenea, Înalta Curte avertizează că independența justiției nu poate fi subminată prin „mecanisme financiare arbitrare” și susține că „echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”.
Citeşte şi: CAB respinge o cerere de suspendare a comitetului de la Guvern pentru legile Justiției