Comisia Europeană a aprobat proiectele României din cadrul programului SAFE. Prima transă de bani va fi virată în martie. În total, România va primi peste 16 miliarde de euro

Decizia marchează o etapă importantă în consolidarea capacităților de apărare ale României și ale altor state membre, în contextul eforturilor accelerate ale Uniunii Europene de a-și întări securitatea. În același timp, la nivel intern, aprobarea proiectelor este însoțită de controverse legate de lipsa de transparență privind lista exactă a investițiilor propuse de Guvernul de la București.

Comisia Europeană a anunțat joi că a aprobat planurile naționale de apărare pentru opt state membre – Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru, Portugalia și România – și a înaintat Consiliului UE o propunere de acordare a asistenței financiare. Potrivit Comisiei, această decizie vine după o evaluare riguroasă a „planurilor naționale de investiții în domeniul apărării” depuse de state în cadrul inițiativei „Acțiunea de securitate pentru Europa” (SAFE).

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat importanța acestui pas pentru securitatea europeană.

„Anul trecut, UE a înregistrat mai multe progrese în domeniul apărării decât în deceniile anterioare. Cartea albă și Foaia de parcurs privind pregătirea pentru 2030 au permis statelor membre să mobilizeze până la 800 de miliarde EUR pentru apărare. Aceasta include suma de 150 de miliarde de euro pentru achiziții publice comune – SAFE. Am aprobat acum un lot inițial de planuri SAFE pentru Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru, Portugalia și România. Ceilalți vor urma la scurt timp după aceea. În prezent, este urgent ca aceste planuri să fie aprobate de Consiliu pentru a permite efectuarea rapidă a plăților.”, a declarat aceasta.

Alte articole

Presa maghiară aduce acuzații grave României privind autostrada A7. Ce spun ungurii despre drumul construit de Umbrărescu

Întreprinderile sociale beneficiază de fonduri europene de câte 100.000-300.000 euro: Care este perioada de înscriere la finanțare pentru administratorii de grant PTJ din 3 județe

Potrivit Comisiei, nivelurile de finanțare au fost stabilite provizoriu încă din luna septembrie, pe baza principiilor solidarității și transparenței. România beneficiază de o alocare de 16,68 miliarde de euro, în timp ce Ciprului, de exemplu, i-au fost repartizate 1,18 miliarde de euro. Cele opt state membre aprobate în această primă etapă pot accesa în total aproximativ 38 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi pe termen lung, cu costuri reduse.

După evaluarea Comisiei, Consiliul UE are la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta deciziile de punere în aplicare. Ulterior, Comisia va finaliza acordurile de împrumut, primele tranșe urmând să fie virate în martie 2026. Mecanismul SAFE prevede împrumuturi cu o dobândă maximă de 3%, o perioadă de grație de 10 ani și un termen de rambursare de până la 45 de ani, condiții avantajoase pentru statele cu deficite bugetare ridicate, inclusiv România.

Citeşte şi: Cristian Tudor Popescu desființează tandemul liberal: „Imunitatea Bolojan, niznaiul Ciucu. Este prima dată când dl Ciprian Ciucu mă face să rânjesc”

În paralel cu aprobarea europeană, la nivel național a apărut o controversă legată de secretizarea listei proiectelor propuse de Guvern pentru finanțare prin SAFE. Potrivit unor surse citate de Economedia, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a decis clasificarea acestor informații. Administrația Prezidențială nu a confirmat explicit decizia, dar a invocat cadrul legal existent.

„Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu modificările și completările ulterioare, hotărârile Consiliului se comunică numai autorităților administrației publice şi instituțiilor publice la care se referă, integral sau în extras, cu excepția celor pentru care se hotărăște altfel”, a transmis Administrația Prezidențială.

Surse apropiate procesului susțin că lista se află în prezent pe masa Comisiei Europene.

„După analiza Comisiei, Guvernul va decide cum se procedează”, a declarat una dintre surse pentru Economedia, în timp ce o altă persoană a precizat că „oricum, proiectele au fost tratate confidențial de la început”.

Lipsa de transparență contrastează cu abordarea altor state din regiune. Bulgaria a publicat o listă detaliată a achizițiilor vizate prin SAFE, care include radare 3D, sisteme de apărare aeriană, lansatoare multiple de rachete, obuziere autopropulsate de 155 mm, muniție, drone și sisteme anti-dronă. Polonia a prezentat, la rândul său, detalii despre investiții în zidul anti-dronă de pe flancul estic, inteligență artificială pentru apărare și proiecte spațiale.

„Datorită eforturilor noastre, vom putea finanța și drumurile și căile ferate care au legătură directă cu securitatea statului polonez prin programul SAFE”, a declarat premierul Poloniei, Donald Tusk.

În România, mai mulți oficiali promiseseră anterior că lista achizițiilor va fi făcută publică. Ministrul Economiei,

„După 29 noiembrie veți ști public ce va cumpăra Armata Română, nu încă de la cine, ci de la potențialii furnizori”, afirma Radu Miruţă, completat de Oana Ţoiu, ministrul de Externe.

„Lista finală, atât a achiziţiilor României, cât şi a altor ţări, va fi făcută publică, către Comisie şi apoi către publicul general, la sfârşitul lunii noiembrie a acestui an”, a spus aceasta.

Citeşte şi: Revoltă în fața Guvernului! Peste 10.000 de protestatari îi cer demisia lui Bolojan: „Bolojan nu uita, România nu te vrea” / „Călin Georgescu Președinte”