Conform raportului OCDE, 5% dintre decesele înregistrate în România sunt atribuite consumului de alcool, față de o medie de 3% la nivelul statelor membre. În 2023, consumul mediu a fost de 12,3 litri de alcool pur pe adult, comparativ cu media OCDE de 8,5 litri. Totodată, România a înregistrat o creștere de 30% a consumului de alcool în perioada 2013–2023, una dintre cele mai accentuate evoluții din organizație.
Consumul episodic excesiv reprezintă, de asemenea, un indicator îngrijorător. Potrivit raportului, 11% din populația României consumă alcool episodic excesiv, cea mai mare rată din OCDE. Fenomenul este mult mai răspândit în rândul bărbaților, unde procentul ajunge la 20%, față de doar 3% în rândul femeilor. Documentul subliniază și lipsa unei strategii naționale coerente privind consumul de alcool, menționând totodată că alcoolul este ușor accesibil, inclusiv în benzinării.
Probleme similare sunt identificate și în ceea ce privește fumatul. În România, 9% dintre decese sunt atribuite fumatului, o valoare apropiată de media OCDE. Cu toate acestea, rata fumatului în rândul adulților era, în 2019, de 18,7%, peste media organizației, de 14,8%. Diferențele de gen sunt semnificative, bărbații fumând de aproximativ patru ori mai mult decât femeile.
Raportul atrage atenția și asupra consumului de tutun și produse alternative în rândul adolescenților. Aproximativ 23% dintre adolescenții de 15 ani au fumat în ultimele 30 de zile, iar 25% utilizează țigări electronice sau vape, una dintre cele mai ridicate valori din OCDE. Deși România a implementat unele politici antifumat, precum interzicerea fumatului în spații închise, avertismentele pe pachete și creșterea graduală a taxelor în perioada 2024–2026, documentul notează lipsa ambalajelor generice și faptul că taxarea produselor din tutun rămâne sub recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.
Citește și: Gripa se extinde în România. 9 persoane au decedat în perioada 5 – 11 ianuarie
Raportul OCDE evidențiază și faptul că România are cea mai mare rată a mortalității tratabile dintre țările membre. Mortalitatea din cauze prevenibile se ridică la 251 de decese la 100.000 de locuitori, față de media OCDE de 145. În plus, mortalitatea din cauze tratabile, adică ce ar putea fi evitate prin intervenții medicale eficiente, este de 179 de decese la 100.000 de locuitori, cea mai mare din OCDE, indicând deficiențe majore în prevenție, acces la servicii medicale și eficiența sistemului de sănătate.
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în România, cu rate ridicate de mortalitate prin boală cardiacă ischemică și accidente vasculare cerebrale, peste media OCDE. Aproximativ 29% dintre decesele din 2021 au fost atribuite factorilor de risc comportamentali, iar 16% riscurilor alimentare, față de 10% în celelalte state membre.
Datele mai arată că doar 40% dintre români consumă zilnic fructe și legume, iar numai unul din cinci practică activități sportive de peste trei ori pe săptămână. În același timp, 67% dintre adulți sunt supraponderali sau obezi, comparativ cu 54% în OCDE, iar în 2022, un sfert dintre adolescenți se aflau în aceeași situație.
Raportul concluzionează că, deși există unele programe de sănătate publică și campanii de educație sanitară, impactul acestora este limitat, în special în zonele rurale și izolate, iar nivelul redus de implicare al populației contribuie la menținerea unor rate ridicate de mortalitate evitabilă.