Bomba cu ger siberian loveşte România. Un anticiclon timid este congelat până la finalul săptămânii

Un bilanţ intermediar al temperaturilor arată că avem cel mai rece ianuarie din 2017 până acum, iar episdoul de ger se prelungeşte. Ultimele zile au adus o răcire și mai puternică a vremii, odată cu avansul unei mase de aer polar continental dinspre est. În câteva orașe, temperaturile s-au apropiat și chiar au coborât ușor sub pragul de minus 20 de grade în unele nopți.

Chiar dacă de la mijlocul săptămânii se întrevede o creștere a temperaturilor, aerul rece rămâne aproape de țara noastră, iar un nou episod rece nu este exclus spre finalul lunii. Se conturează deja că în mare parte din țară ianuarie va fi semnificativ mai rece decât media pe termen lung.

Aer polar versus aer mediteranean. Ciocnirea maselor de aer în România, în weekendul următor

Administrația Națională de Meteorologie anunță că o masă de aer caldă provenită dinspre sud, asociată unui nou ciclon generat deasupra Mării Mediterane, se va ciocni cu aerul polar-arctic rece, pre-existent de la est și nord-est, legat de anticiclonul est-european.

Alte articole

România îngheață sub valul de aer siberian. Prognoza meteo pentru 19 ianuarie – 1 februarie

Ger năprasnic în toată România. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a convocat Comandamentul Energetic Național

Contactul dintre cele două mase de aer cu temperaturi opuse va crea condiții meteorologice imposibil de previzionat cu precizie în acest moment.

Prima jumătate a lunii ianuarie 2026 a adus ninsori importante și depuneri de zăpadă în cea mai mare parte a țării. Au urmat temperaturi extreme. Până la 17 ianuarie, temperatura medie la nivel național era de -2,7 grade, mai scăzută cu 0,8 grade față de media perioadei 1991-2020.

Comparativ cu ultimii 5-6 ani, când media națională lunară a fost pozitivă, anul acesta iarna și-a intrat în drepturi.

Situație de blocaj la nivelul Europei
Ultima hartă sinoptică valabilă pentru 18 ianuarie 2026 indică o situație de blocaj la nivelul continentului european. Se remarcă persistența anticiclonului est-european, lobat dinspre zona Munților Ural peste jumătatea de est a Europei. Există și prezența a două zone ciclonice active – una în nord-vestul Oceanului Atlantic (la est de Islanda) și alta între Peninsula Iberică și nord-estul Africii.

Val de aer siberian în România. ANM a emis cod galben de ger în toată țara. Temperaturile scad până la -20 de grade și vor fi polei și ninsori

Aerul foarte rece de origine polar-arctică, provenit dinspre Câmpia Rusă, domină Belarus și Ucraina cu temperaturi sub -15 grade, în contrast cu masele de aer mai calde, oceanice sau subtropicale, cu valori de +5…+10 grade, care domină regiunile din sudul, vestul și nord-vestul continentului.

Ciclonul Harry lovește sudul Europei

Până la mijlocul săptămânii viitoare, contextul sinoptic nu se va modifica semnificativ. Până joi, 22 ianuarie, ciclonul botezat Harry de către Agenția Meteorologică Spaniolă (AEMET) se va activa peste nordul Africii, cu valori ale presiunii ce vor scădea la centru sub 1000 mb.

Harry va retrograda către bazinul vestic și central al Mării Mediterane, unde va determina intensificări puternice ale vântului cu rafale de 70-90 km/h, dar local și peste 100 km/h. În zona costieră din estul Spaniei, sud-vestul Franței, insulele Baleare, Corsica, Sardinia și sudul Italiei, în 72 de ore se vor acumula cantități importante de apă – 50-70 l/mp și izolat peste 80-100 l/mp. În zonele respective vor fi valabile coduri generale galbene, portocalii și chiar roșii pentru Sardinia și sudul Italiei.

Ger persistent în România până joi

În tot acest interval, România se va afla sub influența câmpului ridicat de presiune. Ca urmare a subsidenței și prezenței stratului de zăpadă, aerul din partea inferioară a troposferei se va suprarăci.

Valul de frig va persista, vremea va fi deosebit de rece pe timpul zilelor, cu precădere în centru, sud și est, cu temperaturi maxime în marea lor majoritate cuprinse între -8 și -2 grade. În cursul nopților și dimineților, în cea mai mare parte a României va fi ger, cu temperaturi minime în general între -20 și -6 grade. Cele mai scăzute valori vor fi înregistrate în zonele depresionare din Transilvania.

Creștere treptată a temperaturilor de miercuri

Miercuri și joi, valorile termice vor marca o creștere treptată, mai semnificativă în vest, nord-vest și în dealurile sudice, pe măsură ce presiunea atmosferică va scădea. Avansul ciclonului mediteranean către centrul și sud-estul Europei va aduce un aport de aer mai cald și umed.

În noaptea de miercuri spre joi, va crește probabilitatea ca în sudul și sud-estul țării, pe lângă ninsori, să avem parte și de precipitații sub formă de lapoviță și ploaie, care local să favorizeze depunerile de polei.

Val de ger extrem în România. Climatologul Roxana Bojariu: „România se confruntă în aceste zile cu un episod de frig siberian, cu temperaturi mult sub media perioadei, resimțite în special pe timpul nopții și dimineții. Se vorbește tot mai des despre vortexul polar, însă meteorologii atrag atenția că nu asistăm neapărat la o „prăbușire” a vortexului peste România, ci la o pătrundere de aer foarte rece, de origine polar-siberiană, venită dinspre nord-estul Europei.

Peste noapte, temperaturile au coborât sub minus 21 de grade. Cel mai frig a fost la Joseni şi Miercurea Ciuc, în judeţul Harghita. Iar la Olteniţa, în sudul ţării, vremea a fost la fel de geroasă ca la Întorsura Buzăului, în ambele localităţi s-au înregistrat -15 grade Celsius.

„Ianuarie, climatic vorbind, este cea mai rece lună în zona României, și e adevărat că acum chiar temperaturile sunt sub ceea ce ar fi normal în ianuarie, de exemplu, în intervalul de referință 1991-2020, cel mai recent interval de referință recomandat de Organizația Mondială a Meteorologiei. Dar noțiunea de normală climatică, de medie este una abstractă, care iese din calcul. Întotdeauna sunt fluctuații și atunci când facem o sinteză a acestor fluctuații, când le facem media, obținem normalul, care până la urmă e ceva ce nu prea se întâmplă foarte des, adică avem fluctuații mai mari sau mai mici, dar e clar că avem de-a face acum cu o perioadă mai rece decât rezultă din calcul că ar fi normal”, afirmă Roxana Bojariu, climatolog.

„E vorba de o situație a centrilor de presiune pe continent în care e favorizat acest transport de aer dinspre nord-nord-est și acest transport de aer care vine după un alt episod în care am avut și ninsoare, până la temperatura este favorizată și de prezența zăpezii în multe regiuni ale țării. Temperatura este scăzută, mai ales că acum în această perioadă, pentru că avem de obicei senin și avem un plus de răcire prin radiație. Deci cauzele episodului sunt cele specifice. Dar dacă vorbim despre aceste episoade în contextul încălzirii globale trebuie să ținem cont că în alte zone ale lumii este foarte cald”, a precizat aceasta.

„Zăpada e benefică pentru noul an agricol în care ne aflăm și sperăm că vom evita o secetă timpurie”

„În zona arctică avem temperaturi mult peste normal, și într-un fel este explicabil, pentru că legătura e că aerul mai cald care a fost împins înspre latitudinile înalte, spre zona arctică, a înlocuit aerul mai rece și l-a împins spre zona țării noastre, dar nu numai, e vorba de Europa de Est, Centrală și evident că avem aceste condiții. Dacă e să vorbim ca episod, într-adevăr suntem cu un episod rece, însă astfel de episoade reci nu sunt ceva ieșit din comun. Ceva ieșit din comun a fost faptul că am avut episoade foarte calde, chiar luna decembrie 2025 a fost mai caldă decât ar fi fost normal, și în general perioadele mai calde decât ar fi normal sunt mult mai frecvente decât perioadele mai reci, și cred că ne-am dezobișnuit noi”, a completat climatologul.

„Zăpada e foarte bună mai ales în zonele agricole, pentru că asigură, pe de o parte, protecția pentru viitoare potențiale episoade reci a culturilor însămânțate toamna, iar pe de altă parte, atunci când se topesc zăpezile, apa se infiltrează mult mai eficient în sol și reface mult mai bine rezerva de apă decât dacă am avea ploaie, ploaie care o parte se scurge pe suprafață și nu avem aceeași eficiență. Deci aș spune că zăpada e benefică pentru noul an agricol în care ne aflăm și sperăm că vom evita o secetă timpurie, cel puțin cu astfel de fenomene de până acum”, a adăugat Roxana Bojariu.

De la ruşi vin ploile, zăpada şi gerul:

❄️ It looks like all of Russia’s snow fell on Kamchatka

In some areas, snowdrifts have already reached the height of the fourth — and even fifth — floors. https://t.co/32xun26Wc1 pic.twitter.com/kLABNl6P61

— NEXTA (@nexta_tv) January 17, 2026

Prognoza meteo. Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA (NOAA) a anunțat că un fenomen neobișnuit lovește o regiune a lumii, un record din ultimii 125 de ani. Oamenii de știință avertizează că o zonă a planetei noastre, Arctica, denumită ”frigiderul lumii” se încălzește de patru ori mai repede decât media globală.

Din octombrie 2024 până în septembrie 2025, temperaturile din întreaga regiune arctică au fost cele mai ridicate din ultimii 125 de ani de înregistrare modernă, a declarat Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA (NOAA), ultimii 10 ani fiind cei mai calzi 10 ani înregistrați în Arctica, potrivit Guardian.

Prognoza meteo 3 ianuarie. Ninsorile și viscolul se extind în România

Arctica a îndurat un an de căldură record și gheață marină micșorată, pe măsură ce latitudinile nordice ale lumii continuă să treacă rapid la a deveni mai ploioase și mai puțin acoperite de gheață din cauza crizei climatice, au raportat oamenii de știință.

Arctica se încălzește de până la patru ori mai repede decât media globală, din cauza arderii combustibililor fosili, iar această căldură suplimentară deformează ”frigiderul lumii” – o regiune care acționează ca un regulator climatic cheie pentru restul planetei.

Extinderea maximă a gheții marine în 2025 a fost cea mai mică din ultimii 47 de ani, conform datelor satelitare înregistrate de NOAA în raportul său anual despre Arctica. Acesta este cel mai recent reper dintr-o tendință mai lungă, cea mai veche și mai groasă gheață din regiune scăzând cu peste 95% din anii 1980, pe măsură ce Arctica devine mai caldă și mai ploioasă.

Anul acesta a fost un record pentru precipitații în Arctica. O mare parte din acestea nu se tasează sub formă de zăpadă – suprafața stratului de zăpadă din iunie deasupra Arcticii este astăzi la jumătate din ceea ce era acum șase decenii.

Schimbările din Arctica influențează toată lumea
„Acest an a fost cel mai cald timp înregistrat vreodată și a avut cele mai multe precipitații înregistrate vreodată – este remarcabil să vezi ambele lucruri întâmplându-se într-un singur an”, a declarat Matthew Langdon Druckenmiller, om de știință arctic la Centrul Național de Date despre Zăpadă și Gheață de la Universitatea din Colorado și editor al raportului despre Arctica. „Acest an a subliniat cu adevărat ceea ce va urma.”

Oamenii de știință au fost surprinși de modul în care căldura excepțională din alte anotimpuri, în special vara, devine acum evidentă și iarna, afectând creșterea anuală a gheții marine în Arctica în lunile cele mai reci. În ultima lună sau cam așa ceva, extinderea gheții marine a fost cea mai mică înregistrată vreodată, ceea ce ar putea anunța o altă reducere maximă a gheții marine anul viitor.

„A existat o scădere constantă a gheții marine și, din păcate, vedem ploaie chiar și iarna”, a spus Druckenmiller. „Observăm schimbări în mijlocul iernii, când ne așteptăm ca Arctica să fie rece. Întregul concept de iarnă este redefinit în Arctica.”

Aceste schimbări sunt resimțite acut de oameni și de fauna sălbatică din Arctica – ploaia care cade pe zăpadă poate îngheța într-o barieră care îngreunează căutarea hranei pentru animale, creând în același timp condiții mai alunecoase și periculoase pentru persoanele care călătoresc pe șosea. Retragerea ghețarilor poate provoca, de asemenea, inundații potențial periculoase, așa cum s-a văzut în Juneau, Alaska, anul acesta.

Citește și: Minus 50 de grade, temperatura resimțită la munte, în Cluj. Vânt puternic și la Cota 2000, mai multe instalații din Sinaia sunt oprite

Pierderea gheții marine deschide zone vaste de ocean întunecat, care absoarbe, în loc să reflecte, mai mult din căldura care crește temperaturile globale. Deși topirea gheții marine nu provoacă în sine creșterea nivelului mărilor, pierderea ghețarilor tereștri o face, NOAA raportând că imensa calotă glaciară din Groenlanda a pierdut 129 de miliarde de tone de gheață în 2025. Acest lucru va contribui la creșterea nivelului mării, care va amenința orașele de coastă pentru generațiile viitoare.

Fenomenul La Nina își reintră în drepturi

„Observăm impacturi în cascadă ale încălzirii Arcticii”, a declarat Zack Labe, specialist în climă la Climate Central. „Orașele de coastă nu sunt pregătite pentru creșterea nivelului mării, am schimbat complet pescuitul din Arctica, ceea ce duce la creșterea facturilor la alimente pentru fructe de mare. Putem indica Arctica ca fiind un loc îndepărtat, dar schimbările de acolo afectează restul lumii.”

Prognoza meteo. La Niña e slăbită. Ce înseamnă acest lucru pentru vremea din iarna 2025–2026

Potrivit celui mai recent raport al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), există o probabilitate de 55% ca un episod slab de La Niña să influențeze tiparele meteo și climatice în următoarele trei luni. Deși La Niña are, în general, un efect temporar de răcire asupra vremii globale, în multe regiuni ale lumii valorile termice sunt așteptate să rămână peste normal în iarna 2025-2026, scrie World Meteorological Organization.

La Niña reprezintă răcirea periodică, la scară largă, a temperaturii apelor de suprafață din zona centrală și estică a Pacificului ecuatorial, fenomen asociat cu modificări ale circulației atmosferice tropicale, inclusiv ale vânturilor, presiunii și regimului de precipitații.

Potrivit celor mai recente prognoze realizate de centrele globale de predicție sezonieră ale OMM, la mijlocul lunii noiembrie 2025 indicatorii oceanici și atmosferici indicau valori aflate la limita declanșării unui episod La Niña. Pentru intervalul decembrie 2025 – februarie 2026, probabilitatea ca pragurile La Niña să fie atinse este estimată însă la 55%.

Pentru perioadele ianuarie–martie și februarie–aprilie 2026, șansele de revenire la condiții ENSO (Oscilația sudică El Niño) neutre cresc treptat, de la aproximativ 65% la 75%. Probabilitatea apariției unui episod El Niño, care are de obicei efecte opuse, este considerată redusă.

„Prognozele sezoniere pentru El Niño și La Niña sunt instrumente esențiale de planificare pentru sectoare sensibile la climă, precum agricultura, energia, sănătatea și transporturile. Ele reprezintă, de asemenea, o componentă-cheie a contribuției OMM la sprijinirea operațiunilor umanitare. Aceste informații climatice ne ajută să evităm pierderi economice de ordinul milioanelor de dolari și să salvăm nenumărate vieți”, a declarat secretarul general al OMM, Celeste Saulo.

Serviciile Meteorologice și Hidrologice Naționale vor monitoriza atent evoluția condițiilor în lunile următoare, pentru a furniza date relevante factorilor de decizie.

Fenomenelor climatice naturale de amploare, precum La Niña și El Niño, li se suprapune contextul schimbărilor climatice cauzate de activitatea umană. Acestea contribuie la creșterea temperaturilor globale pe termen lung, intensifică evenimentele meteo extreme și influențează tiparele.

Este şi prima dată când media temperaturii pe trei ani a depășit pragul luat în calcul în Acordul de la Paris din 2015, prin care se urmăreşte limitarea încălzirii globale la maximum 1,5 grade Celsius.

Specialiştii spun că schimbările climatice sunt influenţate de comportamentul uman. Arderea continuă a combustibililor fosili a dus la valuri de căldură extremă, ploi abundente, cicloane tropicale sau incendii violente de vegetaţie.

Experții climatici susţin că menținerea Pământului sub limită de încălzire globală ar putea salva vieți și ar putea preveni distrugerea catastrofală a mediului.

Orașele din România în care încep ninsorile din octombrie. Meteorologii Accuweather anunță vortex polar încă din toamnă

Prognoza pentru următoarele 4 săptămâni. Începe cu ger! Cum va fi vremea de Ziua Îndrăgostiților

19 – 26 ianuarie