Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a declarat miercuri că invitaţia transmisă de preşedintele SUA, Donald Trump, preşedintelui României, Nicuşor Dan, să se alăture Coaliţiei pentru Pace a fost primită cu bucurie, dar a rămas sub analiză, nu doar la nivelul României, o componentă juridică mai extinsă care are nevoie de clarificări de la SUA, ea precizând că este improbabil ca mai multe ţări din lume să poată finanţa şi să poată acţiona în două structuri cu misiuni similare care ar acţiona în paralel, de exemplu, ONU.
”Invitaţia pe care preşedintele Nicuşor Dan a primit-o de la preşedintele Donald Trump de a se alătura Board-ului Coaliţiei pentru pace este o invitaţie care a fost primită cu bucurie”, a spus ministrul.
Oana Ţoiu a arătat că sunt două componente în ceea ce priveşte paşii viitori. ”O parte ţine de Board-ul pentru Pace, pentru asigurarea paşilor viitori din procesul de pace în Fâşia Gaza, în conflictul dintre Israel şi Palestina, şi aici România este una dintre ţările implicate, inclusiv ca ajutor umanitar şi este una dintre puţinele ţări din lume care avem un istoric de relaţii diplomatice cu ambele ţări. În această direcţie, vom continua să ne implicăm şi împreună cu Statele Unite ale Americii, cu ţările din Orientul Mijlociu şi, de sigur, cu Israel şi Palestina”, a arătat ministrul.
Potrivit ministrului de Externe, ”ceea ce a rămas sub analiză, nu doar la nivelul României, ci a mai multor state, în special state europene, este o componentă juridică mai extinsă, care în acest moment are nevoie de clarificări de la Statele Unite ale Americii”.
”Specific, este improbabil ca mai multe ţări din lume să poată finanţa şi să poată acţiona în două structuri cu misiuni similare care ar acţiona în paralel, de exemplu, Organizaţia Naţiunilor Unite”, mai arată Ţoiu.
Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, marţi, după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a invitat România în „Consiliul pentru Pace”, că a demarat un aprofundat proces de analiză a conţinutului şi implicaţiilor Cartei Board of Peace, în raport cu angajamentele internaţionale asumate anterior de România, această evaluare având ca obiectiv stabilirea gradului de compatibilitate a noii iniţiative cu obligaţiile existente ale statului român şi identificarea modalităţilor optime prin care România poate contribui la atingerea obiectivului nostru comun de consolidare a păcii în lume.
Oana Ţoiu: Preşedintele Trump ne-a întrebat la Davos dacă Europa ar răspunde apelului SUA în momente de nevoie. Istoria a răspuns deja la această întrebare: După 11 septembrie, România a răspuns apelului, chiar dacă nu era membru NATO
Ministrul de Externe Oana Ţoiu răspunde afirmaţiei preşedintelui Donald Trump, care a întrebat la Davos dacă Europa ar răspunde apelului SUA în momente de nevoie, ea precizând că istoria a răspuns deja la această întrebare, pentru că, după atacul din 11 septembrie, România a răspuns apelului, chiar dacă nu era membru NATO şi odată ce Articolul 5 a fost declanşat, soldaţii români s-au îndreptat spre Afganistan, la fel ca şi alţi aliaţi.
Oana Ţoiu a scris pe platforma X că singura dată în istoria sa când NATO a fost testată privind promisiunea că un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor a fost după 11 septembrie.
”România a răspuns apelului, chiar dacă nu era membru NATO la acel moment. Am înţeles că aceasta este datoria noastră şi, odată ce Articolul 5 a fost declanşat, soldaţii români s-au îndreptat spre Afganistan. La fel au făcut şi alţi aliaţi”, arată ministrul.
Donald Trump a declarat la Davos că războiul dintre Rusia şi Ucraina trebuie să înceteze şi a repetat că Vladimir Putin „doreşte să încheie un acord”, precizând că este în discuţii cu el. „Cred că au ajuns într-un punct în care pot să se întâlnească şi să încheie un acord, iar dacă nu o vor face, sunt proşti”, a spus Trump vorbind despre Zelenski şi Putin.
Trump a mai spus că NATO va contribui la încetarea războiului. „Trebuie să pună capăt războiului, deoarece prea mulţi oameni mor, mor inutil”, a spus el.
Trump a promis că va ajuta Europa şi NATO în acest sens şi că tot ce cere este „o bucată de gheaţă”, referindu-se aparent la Groenlanda. El consideră că este o cerere modestă în comparaţie cu ceea ce SUA au oferit NATO.