Alertă METEO, fenomenul care umple spitalele din România. EXCLUSIV Florinela Georgescu (ANM): „Este foarte periculos!”

ANM anunţă creşterea temperaturilor în aer, dar încălzirea vremii vine cu alte pericole, ciocnirea dintre picăturile de ploaie şi solul îngheţat generând polei şi aşa numitul fenomen de freezing rain, extrem de periculos atât pentru pietoni, cât şi pentru şoferi.

Pericolele majore ale acestui fenomen sunt: carosabil „oglindă”, greu de observat; aderenţă aproape inexistentă; distanţă de frânare mult mărită; risc ridicat de derapaje şi accidente, chiar şi la viteze mici.

„Aceste temperaturi foarte scazute conserva un strat de aer rece in apropierea solului, de aceea precipitatiile pe care le asteptam in urmatoarele doua zile, chiar daca vor fi mixte sau chiar ploaie, din cauza asocierii cu procesul de incalzire, vor genera polei sau ploaie inghetata, in conditiile in care in stratul apropiat de sol temperatura aerului cu valori scazute un sol inghetat, toate acestea inseamna formare de polei sau ploaie inghetata, un fenomen meteo foarte periculos”, a declarat Florinela Georgescu în exclusivitate la România TV.

Ploaia înghețată este un fenomen meteorologic rar, în care, picăturile de ploaie suprarăcite îngheață instantaneu la atingerea solului sau obiectelor cu temperaturi negative de la sol.

Alte articole

Panică la ANM din cauza vremii. E prima dată în ultimii nouă ani când România e lovită de fenomenul meteo periculos

EXCLUSIV. Vortexul polar se întoarce. Florinela Georgescu: „Iarna nu s-a terminat, urmează alt episod de ger şi strat gros de zăpadă”

Ploaie înghețată și depuneri de polei în toată țara. Anunțul meteorologilor ANM

„Vestea buna e ca procesul de incalzire va fi unul care va continua se va accentua spre sfarsitul saptamanii, astfel incat cresterea temperaturii va face mai putin probabila formarea de polei. Aceasta crestere inseamna ca, spre weekend si pe durata a saptamanii viitoare, temperaturile din cursul noptilor se vor incadra intre -5 si 5 grade, iar pe parcursul zilelor peste 10 grade Celsius”, a mai decralat Florinela Georgescu (ANM) în direct la România TV.

ANM: Ploaie îngheţată şi la Bucureşti. Ce e „Black Ice”, fenomenul înnebunitor care a transformat Bucureștiul într-un imens patinoar. „Probabil cel mai afurisit polei!”

În intervalul 21 ianuarie ora 10 – 23 ianuarie, ora 10,municipiul București se va afla sub incidența unui mesaj de informare meteorologică ce vizează precipitații mixte și depuneri de polei.

Vremea de iarnă aduce tot mai multe probleme pentru șoferi și pietoni. În București, a apărut fenomenul de „Black Ice” care înseamnă un strat de gheață pe carosabil sau alei, iar trecătorii și conducătorii auto au impresia că este doar ud pe jos.

Pe parcursul sezonului rece, condițiile meteo au favorizat fenomenul de „Black Ice” în București. Acesta reprezintă un strat subțire de gheață pe carosabil, alei și trotuare. Până acum, nu este nimic neobișnuit.

Însă acest tip de polei se diferențează de altele pentru că dă senzația șoferilor sau trecătorilor că solul este doar ud sau umed. Astfel, ei nu ăși iau măsuri de precauție când trec prin zonele afectate.

Astfel, șoferii tind să meargă cu mai multă viteză, mai ales pe autostradă, și riscă să facă accidente cu alte autoturisme. În același timp, pietonii străbat suprafețele cu „Black Ice” fără a se uita mai bine la ele. Ei merg și-n într-un mod mai repede și astfel cad pe gheața formată.

Acest tip de polei este considerat unul dintre cele mai periculoase, fiind „invizibil”.

Cel mai lung val de frig din ultimii ani
În unele orașe, temperatura a coborât sub minus 20 de grade în ultimele zile.După un șir de ierni foarte blânde, luna ianuarie ne-a adus unul dintre cele mai lungi valuri de frig din ultimii 10 ani. În unele zone, temperaturile au coborât sub pragul de minus 20 de grade.

Aerul înghețat a cuprins România aproape imediat după Bobotează, aducând nopți geroase, cu minime sub -10°C în multe locuri din țară, dar și zile foarte reci, cu maxime sub pragul de îngheț.

Harta ANM a riscului de avalanşă:

Meteorologii avertizează asupra unui risc însemnat (nivel 3) de avalanșe în mai multe masive montane din țară, printre care Făgăraș, Bucegi, Parâng-Șureanu și Rodnei. Depozitele de zăpadă depășesc local 2 metri.

Potrivit buletinul nivometeorologic emis de ANM, în Munții Făgăraș și Bucegi, la altitudini de peste 1.800 de metri, stratul de zăpadă nu a suferit modificări importante în ultimele zile, menținându-se un strat de 10–20 cm de zăpadă ușoară peste plăci mai vechi de vânt. Pe unele văi, depozitele depășesc local 2 metri, iar prezența cristalelor de tip „cupă”, care pot favoriza în cazuri izolate alunecarea straturilor superioare și genera unele avalanșe de dimensiuni mari.

Un risc însemnat de avalanșe (3) se menține și în Munții Parâng–Șureanu și Țarcu–Godeanu.

Pe unele văi, depozitele de zăpadă sunt consistente, depășind izolat 1,5-2 metri. Spre sol se regăsesc cristale tip cupă, care pot favoriza în cazuri izolate alunecarea straturilor superioare și genera unele avalanșe de dimensiuni mari. Pe pantele înclinate se va menține riscul declanșării unor avalanșe de dimensiuni medii și izolat mari, care să angreneze stratul nou-depus.

În Carpații Orientali, masivele Rodnei și Călimani–Bistriței se află de asemenea sub risc însemnat (3) la peste 1.800 m, unde pe pantele înclinate se va menține riscul declanșării unor avalanșe de dimensiuni mici sau medii, mai ales în masivele nordice, mai spun meteorologii.

În masivul Ceahlău, risc moderat de avalanșă
În Carpații Orientali, în masivul Ceahlău, riscul de avalanșă este moderat (grad 2). Stratul de zăpadă este mai consistent la altitudini de peste 1500 m, pe unele văi umbrite întâlnindu-se depozite mai însemnate. Temperaturile diurne ușor pozitive din următoarele două zile vor menține zăpada umezită și mai grea la suprafață, iar stratul superior poate aluneca peste cel vechi și întărit. Meteorologii avertizează că vor fi condiții pentru unele avalanșe de dimensiuni mici și cu totul izolat medii pe pantele mai înclinate.

În Carpații Occidentali, stratul de zăpadă măsoară local peste 30–40 cm, cu plăci de vânt spre creste, iar riscul de avalanșă este moderat (2).

În perioada 19 ianuarie, ora 20 – 21 ianuarie, ora 20, meteorologii anunță temperaturi minime cuprinse între -14 și -6 grade la peste 1.800 m și maxime de până la 2 grade, respectiv minime între -11 și -5 grade și maxime de până la 5 grade sub această altitudine.

Primul interval de ger a avut loc între 11 și 14 ianuarie. Temperaturile au fost deosebit de scăzute chiar și în vestul țării, unde astfel de episoade se produc mai rar. Cel mai frig a fost la Întorsura Buzăului, unde s-au atins -22,2°C, urmată de Văradia de Mureș cu -20,6°C.

Un anticiclon din Siberia până în România

Începând din weekend, de pe 16 ianuarie, o zonă vastă de înaltă presiune a acoperit toată jumătatea estică a Europei, inclusiv țara noastră. Vremea a devenit foarte calmă, dar și foarte rece, chiar și ziua. Regimul anticiclonic a favorizat răcirea puternică a aerului în nopțile calme și fără nori, și producerea inversiunilor de temperatură.

Cel mai frig a fost, după cum era de așteptat, în zonele depresionare din Carpații Orientali, chiar dacă aici minimele nu au fost atât de impresionante, raportat la potențialul acestor areale de a deveni adevărate „congelatoare” în unele ierni.

Chiar și așa, termometrele au arătat valori în jur de -20°C în depresiuni în mai multe nopți consecutive, valori apropiate fiind înregistrate, însă, și în unele zone mai joase din nordul și centrul Transilvaniei, Maramureș și nordul Moldovei.

Prognoza ANM pentru următoarele 4 săptămâni. Cum va fi vremea de Ziua Îndrăgostiților
Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică negativă mai accentuată în jumătatea nordică a teritoriului. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar la nivelul întregii țări.

26 ianuarie – 2 februarie

Temperaturile medii se vor situa sub cele normale pentru acest interval în toate regiunile, dar mai ales în cele nord-estice. Cantitățile de precipitații vor fi local deficitare în zonele montane dar și ușor excedentare în cele sud-vestice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

2 – 9 februarie

Temperatura medie a aerului va avea valori mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă la nivelul întregii țări. Regimul pluviometric se va situa în general în jurul celui normal pentru acest interval, în toate regiunile.

9 – 16 februarie

Mediile valorilor termice se vor situa sub cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această săptămână, la nivelul întregii țări.