Adio, întârzieri cu orele! Proiectul de miliarde de euro care aduce trenurile de 250 km/h în România

Coridorul de cale ferată de mare viteză va presupune o combinație de modernizare a liniilor existente, pentru viteze de 200 km/h, și construcția de linii noi, duble, care vor permite viteze de 250 km/h, de la Constanța până la Oradea.

Compania canadiană Atkins Realis este proprietara tehnologiei omonime folosite la centrala de la Cernavodă, prin filiala sa Candu Energy.

Contractul a durat 8 luni și a început de la finalul lunii octombrie 2024. Obiectivul general al contractului a fost „firma de consultanță selectată, Atkins Realis, să furnizeze un studiu strategic pentru linia de mare viteză în România, care să constituie baza pentru pregătirea ulterioară a proiectului, respectiv un studiu de prefezabilitate sau fezabilitate, după caz”.

Acum, un document oficial analizat de Profit.ro arată că studiul de oportunitate a fost finalizat în cursul lunii decembrie 2025.

„Studiul a fost realizat de consorțiul internațional Atkins Ralis și a avut ca obiect analizarea condițiilor necesare pentru dezvoltarea unui sistem de tren de mare viteză, prin valorificarea experienței altor state europene, identificarea cerințelor tehnice, investiționale și operaționale, evaluarea fezabilității economice și financiare, precum și definirea pașilor necesari, inclusiv instituționali, pentru implementarea unui asemenea proiect, integrat în rețeaua TEN-T. Studiul a analizat proiecte deja implementate în Franța, Germania, Spania sau Turcia și a evidențiat importanța etapizării investițiilor, a utilizării sistemului ERTMS/ETCS Nivel 2 și a asigurării unei finanțări stabile pe termen lung”, arată sursa citată.

Scenariul hibrid include modernizarea secțiunilor existente la viteze de 160-200 km/h, dar și construcția de linii noi care să permită viteze peste 200-250 km/h.

Cât va costa coridorul de mare viteză

Analiza aliniamentelor din cadrul studiului, corelată cu rețeaua europeană de transport (TEN-T) și cu conexiunea la viitoarea rețea de mare viteză a Ungariei, a identificat oportunitatea implementării unui coridor feroviar de mare viteză pe ruta Constanța – București – Brașov – Sighișoara (Vânători) – Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – frontiera cu Ungaria.

Proiectul prevede dezvoltarea unui coridor feroviar de mare viteză cu o lungime totală de 781,9 km, printr-o combinație de linie nouă și modernizare a liniilor existente. Cheltuielile de capital sunt estimate la 14,93 miliarde euro, echivalentul unui cost mediu de aproximativ 19 milioane euro/km.

Datorită dimensiunii investiției și diferențelor de cost și rentabilitate între secțiuni, implementarea va fi etapizată, structurat pe următoarele sectoare: Constanța – Fetești, Fetești – București, București – Câmpina, Câmpina – Brașov, Brașov – Cluj-Napoca (prin Târgu Mureș) și Cluj-Napoca – Oradea (prin Zalău).

Citește și: Salt Bank vine cu un anunț pentru clienți. Ofertele speciale puse la dispoziție

Fazele propuse de implementare a proiectului

Faza 1: București-Câmpina; Linie nouă cu cale ferată dublă, viteză maximă 250 km/h – include posibil Câmpina-Brașov, cu modernizare pentru viteză de 200 km/h.

Având în vedere faptul că, în cursul anului 2026, este estimată tansarea licitației pentru execuția lucrărilor pe sectorul Predeal – Brașov, inclusiv a tunelului Predeal, proiectat pentru o viteză maximă de 200 km/ h, acest sector este preconizat să reprezinte primul tronson al coridorului de mare viteză.

Faza 2: Brașov – Cluj-Napoca via Târgu Mureș; Linie nouă cu cale ferată dublă, viteză maximă 250 km/h.

Faza 3: Cluj-Napoca – Oradea via Zalău; Linie nouă cu cale ferată dublă, viteză maximă 250 km/h.

Faza 4: București – Constanța; Modernizări pentru 200 km/h între București și Fetești și linie nouă cu cale ferată dublă, pentru viteză maximă 250 km/h între Fetești și Constanța.

Citește și: Școli închise în Giurgiu, joi după-amiază, din cauza vremii

Finanțare și implementare

Pe lângă determinarea aliniamentului coridorului de mare viteză, precum și a elementetor de cost și a rentabilității economice pe secțiuni, studiul a avut în vedere și formularea unor recomandări privind implementarea proiectului, precum și aspecte legate de finanțare și planificare strategică.

Astfel, implementarea căii ferate de mare viteză (CFMV) trebuie structurată în etape, în conformitate cu bumele practici europene:

1. Studiu de prefezabilitate – definirea coridorului optim și evaluarea alternativelor;

2. Studiu de fezabilitate . detalierea soluției tehnice, evaluarea costurilor și a impactului de mediu;

3. Proiectare tehnică – elaborarea proiectelor pentru execuție și pentru sistemele de control;

4. Execuție etapizată – implementarea tronsoanelor prioritare (ex. Predeal-Brașov, Brașov- Cluj);

5. Testare și punere în funcțiune – certificarea interoperabilității și integrarea în rețeaua TEN-T.

Pentru asigurarea continuității proiectului, este necesară alocarea de fonduri dedicate financiar multianual post-2027, prin fonduri europene, bugetul național, precum și analizarea opțiunii de parteneriat public-privat, în special pentru tronsoanele cu potențial comercial ridicat.