„Dacă se întâmplă asta, vom lansa reperesalii mari şi noi avem toate cărţile în mână”, a declarat el într-un interviu acordat postului Fox Business, la Davos.
Știre inițială
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României, a declarat miercuri seară la Digi24 că, potrivit surselor sale, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, ar fi sunat la Deutsche Bank pentru că un reprezentant al băncii ar fi pus în discuție „dacă nu cumva se poate pune problema măsurilor de anti-coerciție ale UE, create politic pentru o criză privind Rusia și China”, să fie aplicate vizavi de Statele Unite.
„Pot să vă confirm, dacă sursa este credibilă, că secretarul Trezoreriei Statelor Unite a sunat la Deutsche Bank, pentru că un reprezentant al Deutsche Bank a pus în discuție dacă nu cumva se poate pune problema acelor măsuri de anti-coerciție despre care tot discutăm în Uniunea Europeană, create politic pentru o anumită criză privind Federația Rusă și China.
Nu a fost avută în vedere vizavi de Statele Unite, așa cum se discută acum. I s-a confirmat de la nivelul conducerii lui Deutsche Bank că nu este cazul, nu se va întâmpla așa ceva”, spune Cristian Diaconescu.
Fostul șef al diplomației românești a explicat și cât deține Europa, la nivelul titlurilor de stat, în ceea ce privește datoria Statelor Unite.
„Principalul partener economic al Statelor Unite, piața unică a Uniunii Europene, cea mai puternică autoritate din punct de vedere economic și al raporturilor de schimb la nivel global, evident s-a creat un anume tip de palier de încredere din perspectivă economică.
Știu că restul sunt cunoscute. Din perspectivă economică, practic, la nivelul activelor, la nivelul titlurilor de stat, Europa deține cam 8 trilioane (de dolari-n.red.) în ceea ce privește Statele Unite.”, transmite acesta.
Dacă europenii și-ar vinde brusc toate titlurile americane și în ipoteza în care americanii ar trebui să le cumpere, diplomatul este de părere SUA ar intra într-o recesiune „cum nu au avut în 250 de ani”.
„În egală măsură putem discuta și celălalt aspect. Peste 52% din gazul lichefiat care intră acum în Europa vine din Statele Unite. Germania și Franța sunt principalii importatori, aceste state luând măsuri în ceea ce privește regimul de sancțiuni privind conductele din Federația Rusă.
În egală măsură, sunt raporturile de cooperare, inclusiv în plan militar. Nu are nimeni niciun fel de îndoială că, în acest moment, din punctul de vedere al protecției aeriene, navale, nucleare și de inteligență a comunităților de informații, fără America nu se poate, în ceea ce privește securitatea europeană.
În egală măsură, orice fel de activitate de natură militară pe care Statele Unite ar avea-o în vedere spre Africa sau spre Orientul Mijlociu trebuie să aibă suportul european, din punct de vedere al aprovizionării, din punct de vedere al bazelor. Sunt cam 100.000 de militari americani și familiile lor în Europa.
Nu mai vorbim de marile companii Apple și alte zone care, la un moment dat, în condițiile unor măsuri restrictive strict din punct de vedere economic ar genera o problemă extraordinară.
Nu mai vorbim că taxările care ar veni din Statele Unite s-ar întoarce practic în costurile pe care cumpărătorul american pe bunurile importate din Europa s-ar genera, deci impactul ar fi formidabil.
De ambele părți ale Atlanticului, aceste elemente se cunosc. Nu înseamnă că discursul președintelui Trump nu trebuie avut în vedere cu foarte mare seriozitate”, mai precizează Cristian Diaconescu.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a susținut public că nu este îngrijorat de posibilitatea ca Europa să se retragă de pe piața obligațiunilor guvernamentale americane, pe fondul temerilor că președintele Donald Trump ar putea să anexeze Groenlanda și să impună noi tarife.
Acesta este modul în care Bessent a răspuns zvonurilor potrivit cărora capitalele europene ar putea să încerce să exercite presiuni asupra guvernului american prin vânzarea obligațiunilor, care ar duce la creșterea costurilor de împrumut.
Un fond de pensii danez, AkademikerPension, a declarat marți că a decis să-și vândă deținerile de obligațiuni de stat americane, invocând amenințările lui Trump cu privire la Groenlanda ca unul dintre numeroșii factori care sugerează că SUA nu mai reprezintă o sursă de credit de cea mai bună calitate.
Problema dezinvestirii a fost ridicată într-o notă trimisă clienților în weekend de către George Saravelos, strategul șef al Deutsche Bank în domeniul valutelor. Bessent a declarat însă că a primit un telefon de la Christian Sewing, directorul executiv al Deutsche Bank, care i-a spus că argumentele lui Saravelos nu reprezintă punctul de vedere al băncii.
„Desigur, mass-media care difuzează știri false, condusă de Financial Times, a amplificat problema”, a spus Bessent.