Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea de neconstituționalitate depusă de Mario Iorgulescu, punând astfel capăt unei așteptări de aproape trei ani de la momentul înregistrării plângerii.
Decizia judecătorilor constituționali validează articolele din Codul de procedură penală contestate de apărare și menține legalitatea probelor esențiale din dosarul accidentului mortal provocat de fiul președintelui LPF în 2019.
Avocații lui Mario Iorgulescu au atacat, încă din aprilie 2021, două prevederi cheie, privind modul în care se efectuează perchezițiile informatice și momentul în care instanța poate schimba încadrarea juridică a faptei.
Apărarea a susținut că efectuarea expertizei asupra computerului de bord al mașinii de către specialiști din afara organelor judiciare ar fi încălcat drepturi fundamentale, precum accesul liber la justiție, dreptul la viață privată și dreptul la un proces echitabil.
Miza acestui demers a fost majoră, pentru că o eventuală admitere a excepției de către CCR ar fi deschis calea revizuirii sentinței definitive și ar fi putut duce la eliminarea din dosar a datelor tehnice care au demonstrat viteza de impact , de 143 km/h, și comportamentul agresiv la volan.
Argumentul central al apărării s-a bazat pe ideea că perchezițiile informatice ar trebui realizate exclusiv de experți ai statului, nu de specialiști privați sau externi. Într-o declarație acordată Libertatea în 2021, avocatul Florin Mircea explica pe larg viciul de procedură invocat:
„La acest moment, legea prevede că această percheziţie poate fi efectuată şi de specialişti din afara organelor judiciare. Dar situaţia e similară ca şi la măsurile de supraveghere tehnică, unde actele de cercetare penală se pot efectua doar de către organele de urmărire penală sau de către experţi şi specialişti din cadrul altor instituţii ale statului.
Or, după cum e formulat textul de lege, acum li se permite şi specialiştilor din mediul privat să efectueze o percheziție în sistem informatic. Problema e cine a fost desemnat de organul de urmărire penală să efectueze expertiza.”
Prin respingerea sesizării, CCR confirmă că percheziția informatică a fost legală. Aceste date au fost cruciale pentru anchetatori, completând probele biologice care indicau consumul de alcool și droguri.
Deși Înalta Curte a modificat ulterior încadrarea juridică și a redus pedeapsa la 8 ani pentru ucidere din culpă, făcând a doua excepție ridicată de Iorgulescu să rămână fără obiect, validitatea probelor tehnice nu mai poate fi contestată pe această cale.
Mario Iorgulescu se află în continuare în Italia, unde a fost transferat cu un avion privat la scurt timp după accidentul din 8 septembrie 2019, soldat cu moartea lui Dani Vicol (24 de ani).
Deși condamnat definitiv în România, acesta nu a executat nicio zi de închisoare. Curtea de Apel din Milano a refuzat constant extrădarea sa, motivând că starea sa de sănătate psihică este incompatibilă cu regimul de detenție din România, iar transferul i-ar pune viața în pericol.