Câte ore de repaus trebuie să primească angajaţii după un program de muncă luni – vineri. Clarificări pentru angajatori şi HR

Un repaus zilnic de 12 ore și repausul săptămânal de 48 de ore sunt drepturi distincte, care trebuie acordate consecutiv, nu suprapuse, potrivit interpretării unitare conturate la nivelul curților de apel, scrie avocatnet.ro.

Ce trebuie să știe angajatorii

• Repausul zilnic și cel săptămânal sunt drepturi distincte care trebuie acordate consecutiv, rezultând un bloc de 60 de ore (12+48) de timp liber după perioada de muncă.
• Normele privind repausul se aplică tuturor angajaților, nu doar celor care lucrează în ture, orice activitate continuă fără pauza de 60 de ore fiind considerată excepție.
• Compensarea dublă pentru neacordarea repausului săptămânal este o sancțiune pentru angajator, nu un beneficiu care ar justifica „vânzarea” sănătății angajatului.
• Suspendarea repausului săptămânal necesită autorizarea ITM, acordul sindicatului sau reprezentanților salariaților și acordul individual al angajatului.

Repausul săptămânal: de ce 48 de ore nu sunt suficiente

Până recent, în practică exista ideea că acordarea a 48 de ore libere după o perioadă de muncă ar fi suficientă, repausul zilnic fiind „absorbit” de cel săptămânal. Această interpretare a fost însă abandonată.

Jurisprudența actuală tranșează această dispută și (re)confirmă că repausul zilnic și cel săptămânal sunt drepturi distincte și autonome.

Alte articole

Horoscop Alina Bădic 28 septembrie – 4 octombrie. Gemenii dau lovitura pe plan profesional, Peştii îşi fac ordine în viaţă

Horoscop chinezesc săptămâna 9-15 iunie 2025. Perioadă de vis pentru Şobolan, probleme pentru Şarpe

Citeşte şi: Gigi Becali, decizie neaşteptată după umilinţa suferită de FCSB la Zagreb. „O să scape lumea de mine”

Astfel, calculul corect al repausului legal este următorul: după ultima zi sau tură de muncă se acordă 12 ore de repaus zilnic (refacere imediată), apoi, 48 de ore de repaus săptămânal, fără întreruperi. Rezultatul este un bloc continuu de 60 de ore de odihnă.

Regula se aplică și angajaților cu program „de birou”

O confuzie frecventă este că aceste reguli ar viza exclusiv munca în ture, paza sau domeniul medical. Instanțele infirmă categoric această abordare. Dispozițiile Codului muncii privind timpul de muncă au caracter general. De exemplu un salariat cu program luni – vineri, chemat să lucreze sâmbătă și duminică şi care reia activitatea luni dimineață, nu beneficiază de repausul săptămânal legal, chiar dacă „are program normal”. Dacă un salariat muncește mai mult de cinci zile consecutive fără a beneficia de cele 60 de ore de pauză, ne aflăm într-o situație de excepție, indiferent de natura muncii prestate.

Sănătatea nu este de vânzare

Codul muncii prevede că, în situații excepționale, suspendarea repausului săptămânal atrage o compensație dublă. Această prevedere este adesea interpretată greșit. Sporul nu este un beneficiu, ci o sancțiune legală menită să descurajeze munca excesivă. Legiuitorul nu a creat această normă pentru ca salariații să își „vândă” sănătatea pentru un salariu mai mare, ci pentru a descuraja angajatorii să folosească abuziv munca în regim continuu.area nu pot fi compensate financiar. Legiuitorul nu a urmărit „monetizarea” odihnei, ci protejarea sănătății.

Citeşte şi: Cum arată legitimaţia pe care niciun român nu ar vrea să o vadă în 2026. Ordinul a intrat în vigoare FOTO

Dacă activitatea trebuie să continue peste cele cinci zile standard (până la maximum 14 zile), legea impune condiții cumulative, care nu pot fi ocolite: autorizarea Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) – obligatorie, acordul sindicatului sau al reprezentanților salariaților – filtrul colectiv, acordul individual al salariatului – condiție esențială, deoarece intrăm în zona muncii suplimentare. Fără îndeplinirea tuturor acestor cerințe, suspendarea repausului săptămânal este ilegală.