EXCLUSIV- Dezbatere INCENDIARĂ! Victor Ponta și Theodor Stolojan, față în față, despre măsurile guvernului și viitorul economic al României

În exclusivitate la România TV, a avut loc o dezbatere incendiară între doi foști premieri ai României, Teodor Stolojan și Victor Ponta, care au discutat pe larg despre efectele măsurilor economice luate de actualul guvern. În cadrul dezbaterii, cei doi lideri au analizat impactul deciziilor fiscale asupra bugetului de stat, al datoriilor publice și al fondurilor europene, dar și asupra veniturilor populației, în special a pensionarilor și a claselor mijlocii. De la modul în care sunt finanțate investițiile și consumul zilnic, până la situația industriei IT și a agriculturii, Stolojan și Ponta au oferit puncte de vedere diferite, dar complementare, asupra direcției economice a României și a efectelor concrete asupra standardului de viață al românilor.

Astfel, Theodor Stolojan a explicat contextul economic în care s-au luat măsurile bugetare din 2025 și impactul acestora asupra datoriei publice, fondurilor europene și stabilității financiare a României.

„Suntem pe un drum bun pentru că nu am avut încotro. Adică ajunsesem într-o situație care s-a și concretizat în anul 2025 în care am ajuns să plătim numai dobânzile la datoria publică în jur de circa 10 miliarde de euro. Discutăm de aproape 50 de miliarde de lei. Trebuiau luate niște măsuri pentru a reduce deficitul bugetar și principalul pericol, sigur că până la urmă plătim, le-am plătit aceste dobânzi, dar principalul pericol era să pierdem fondurile europene, accesul la fonduri europene.

Noi am încheiat un acord cu Uniunea Europeană, cu Comisea Europeană, prin care ne-am angajat că într-o perioadă de timp, nu într-un an de zile, într-o perioadă de timp, 2025-2031, vom reduce deficitul bugetar de undeva de la 8,4% cât a fost cash în anul 2024, la 3 și sub 3% în 2031. Credibilitatea României în fața investitorilor care cumpără titluri de stat să finanțăm datoria publică a României, deficitul, și credibilitatea României în fața Uniunii Europene, a Comisii Europene care ne acordă miliarde și miliarde de euro, fonduri europene, depinde de faptul dacă respectăm acest angajament.

Alte articole

EXCLUSIV – Theodor Stolojan vs. Victor Ponta: România cade sau nu în prăpastie? Dezbatere politică despre reforma administrației, sănătate, educație și poziția României pe scena politică internațională / Victor Ponta: „Noi avem poziția Țoiului, adică nu spunem unde suntem și cu cine suntem. Să nu vă supărați, ăsta e cel mai trumpist argument pe care l-am auzit vreodată.”

EXCLUSIV- Victor Ponta, despre tragedia din Elveția. Un exemplu de solidaritate al unei societăți civilizate, în contrast cu exploatarea politică a tragediilor umane după nenorocirea de la „Colectiv”

Și Fondurile Europene, dacă vă uitați în România, ceva ce nu poate contesta nimeni este că nu există investiție importantă care se face azi în România fără ca Fondurile Europene să participe cu finanțare la această investiție. Importanța fondurilor europene care vin în România gratuite și cele împrumutate cu dobândă foarte mică comparativ cu dobânda la care se împrumută România în prezent, este foarte importantă, această importanță pentru stabilitatea cursului de schimb.

Lumea sigur că e mai greu de explicat și de înțeles cum de această stabilitate a cursului de schimb depinde de intrările de fonduri europene în România?”, a spus Theodor Stolojan.

Mai departe, acesta vorbește despre, din perspectiva sa de pensionar, despre nemulțumirile legate de modul în care noile contribuții și plafoanele afectează pensionarii din clasa de mijloc.

„Pentru că și eu sunt supărat în calitatea mea de pensionar pe bază de contributivitate, aveam o pensie relativ mare față de pensia medie din România, undeva la 8.500 de lei pe lună și sunt supărat de ce?

Pentru că, de exemplu, pensionarii care au provenit din clasa de mijloc, așa cum sunt și eu, au fost și ei mai loviți. Ei plătesc la ora actuală, li s-a introdus această contribuție de asigurări de sănătate pentru ceea ce depășește 3.000 de lei și, de exemplu, mă așteptam acum că dacă guvernul a acceptat să mărească salariul minim pe economie undeva de la 1-le, mă așteptam să influențeze și acest plafon de 3.000 lei, măcar cu impactul inflației, adică să-l urce undeva la 3.500 de la care să încep să plătești”, a spus Theodor Stolojan.

Citește și: Jandarmii au aplicat amenzi de peste 7.000 de euro persoanelor care l-au huiduit pe Nicuşor Dan de Ziua Unirii Principatelor

În continuarea dezbaterii, fostul premier Victor Ponta a intervenit pentru a completa perspectiva, criticând efectele măsurilor guvernamentale asupra investițiilor și industriei interne. Ponta a subliniat că, deși oficialii se laudă cu cifrele la Bruxelles și cu reacțiile Comisiei Europene, realitatea este diferită pentru românii din IT, construcții și agricultură, care se confruntă cu pierderi de locuri de muncă și cu investiții străine redirecționate către alte țări.

„Dar am altă părere, evident, și cred că de aia ne-ați și invitat pe amândoi, pentru că am ocupat funcția de prim-ministru în diverse perioade, adevărat.

Chiar dacă ne laudă Comisia Europeană sau domnul Stolojan a folosit un termen foarte corect economic, investitorii în titluri de stat, adică cei care cumpără titluri de stat de la guvern și primesc o dobândă, atât. Eu mă gândeam la investitori, cei care vin și deschid fabrici. Cei care vin și pun bani în agricultura românească, cei care vin și construiesc în imobiliare, eu pe aceia îi văd ca și creând un progres în România. Pe aceștia i-am omorât pe toți. Haideți să vă spun că nu vreau să monopolizez categoric, e mult mai frumos sub dialog.

Dar România a avut așa, industria IT, care a dus mulți bani în România, a fost decimată, distrusă, s-au scos toate facilitățile, s-au mărit toate impozitele. Practic, în momentul ăsta, în seara asta, când vorbim noi, românii care lucrează în IT, chiar dacă stau pe laptop la Cluj sau la București sau la Timișoara, lucrează pentru niște firme din Dubai, din Estonia, din Polonia, din alte părți, nu mai lucrează pentru firme românești.

Al doilea lucru, constructorii, care au avut o mulțime de subvenții și de sprijin, pentru că industria construcțiilor era ceva ce aducea plus valoare. În momentul ăsta, depind toți de stat, s-a tăiat foarte mult din ceea ce aveau de investit, foarte multe proiecte s-au mutat, alții nu-și primesc banii pentru că nu sunt bani la buget, la transporturi, la diverse, la CNI. Industria agroalimentară a fost lovită foarte tare de decizia greșită a Uniunii Europene, care România ar fi trebuit să nu fie de acord, la care ar fi trebuit să se opună clar, și anume privind importul de produse agroalimentare din Ucraina fără taxe, a fost a doua oară lovită de măsurile fiscale și acum a treia oară, mă rog, mai durează ceva, de acordul MERCOSUR.

Deci eu văd că mergem în direcția proastă. Pentru că ne laudă Bruxelles-ul și FMI-ul și investitorii în titluri de stat, cum spune domnul premier Stolojan, și în schimb văd în fiecare zi un anunț că o fabrică din România disponibilizează 200 de oameni, 300 de oameni, că cine se gândea să investească în România nu mai investește, investește în Bulgaria, care iată a intrat în zona euro.

Deci eu nu văd că România se dezvoltă, ci involuează economic. Dar, într-adevăr, ne lăudăm cu niște cifre la Bruxelles. Vrem să-i facem fericiți pe cei de la Bruxelles? Sunt fericiți. Vrei să-i facem fericiți pe români? Atunci metodele aplicate de guvernul Bolojan, din păcate, sunt greșite. Nu neapărat să-i facem”, a spus Victor Ponta.

În completarea lui Victor Ponta privind efectele măsurilor guvernamentale asupra economiei, fostul premier Teodor Stolojan a explicat care este riscul real al finanțării consumului zilnic prin datorie publică și a subliniat impactul acestei strategii asupra stabilității macroeconomice a României.

„Vedeți noastră, ideea că în România, ca să financezi consumul zilnic al populației și consumul zilnic al companiilor, nu discutăm de investiții, trebuie să te împrumuți pe piețele financiare interne și internaționale, e o idee greșită de la bun început.

Noi facem acest lucru cu briu de câțiva ani buni de zile și nu cu sume mici, cu sume miliarde și miliarde de euro pe care îi împrumutăm pentru a finanța consumul zilnic din România al populației și al companiilor, de tot felul, de stat, private și așa mai departe. Cum finanțăm acest consum zilnic? Sigur, prin faptul că bugetul țării se împrumută tot mai mult pe piețele financiare internaționale și eu când m-am referit la investitorii în titluri de stat, m-am referit strict privind problema țării ca echilibru macroeconomic.

Fără această finanțare, standardul de viață s-a redus foarte mult în România. Prin urmare, la ora actuală, a continua pe acest drum de a finanța consumul zilnic al României cu împrumuturi, nu numai că nu e logic, nu e sustenabil. De aceea, vrând-nevrând, noi trebuie să ajungem, așa cum spune Partidul Social Democrat, să finanțăm din împrumuturi investițiile.

Hai să ne uităm ce s-a întâmplat anul trecut. 137 de miliarde de lei investiții totale, din toate sursele. Premierul ne-a spus foarte limpede, din acest 137 de miliarde de lei, 57%, respectiv circa 70 de miliarde de lei, au reprezentat fonduri europene. Deci, practic ne mai rămân 67 de miliarde din investiții care au fost finanțate prin deficit bugetar. Doar 67.

Dar deficitul bugetar în acest an s-a dus undeva spre 140 de miliarde. Deci, cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din deficitul bugetar din acest an finanțează consumul zilnic al populației și al companiilor de tot felul. Acest lucru nu mai poate continua indiferent cine va veni la guvernare. În continuare, coaliția sau știu eu, AUR sau mai știu eu cine va veni la guvernare.

Ideea de a finanța consumul zilnic prin datorie e păgubasă nu numai pentru o familie, e păgubasă și pentru țară. Pentru că iată, am ajuns că în ultimii trei ani de zile să creștem nivelul datoriei publice de undeva de la vreo 30 și ceva la sută, iată am ajuns la 60% din produsul intern brut. Unde vrem să ajungem? La 100% ca în alte țări?”, a spus Theodor Stolojan.

Citește și: EXCLUSIV – Florin Manole, despre indexarea pensiilor și sprijinul financiar acordat pensionarilor cu venituri mici: „Nu se poate ca în anul acesta să nu avem nicio compensare”