Un fenomen mai „periculos” decât vortexul polar urmează în luna februarie, un nou ciclon-bombă aduce ninsori

Meteorologii anunţă cu acest „ciclon-bombă” blochează pătrunderea aerului siberian extrem de rece spre vestul Europei, dar nu reușește să țină complet departe fenomenele extreme de iarnă.

Vestea momentului de la ANM! Cod galben de vânt, ploi și viscol în mai multe zone. Avertizarea, valabilă până marți dimineață

Uraganul rezultat din ciclonul-bombă aduce vânt puternic și posibile furtuni marine în special în Anglia și Franța. Germania scapă de impactul direct al acestui sistem, deoarece ciclonul se oprește în Canalul Mânecii. Cu toate acestea, zona de joasă presiune influențează decisiv evoluția vremii, modificând traiectoria maselor de aer la scară continentală.

Gerul siberian, amânat. Unde se instalează frigul extrem adus de ciclon

Inițial, masele de aer siberian ar fi trebuit să ajungă și în Germania, însă succesiunea sistemelor de joasă presiune împiedică momentan acest scenariu. Cel puțin până săptămâna viitoare, se conturează un echilibru atmosferic: aerul foarte rece rămâne blocat în estul și nordul Europei, în timp ce Germania se confruntă cu o vreme rece, dar nu extremă. Diferențele regionale sunt evidente, estul țării fiind mai rece decât vestul, însă temperaturile rămân departe de minus 30 de grade înregistrate în Rusia.

Alte articole

Prognoza meteo 26 ianuarie 2026. Se încălzește în prima zi din săptămână. Maxima în București, de 12 grade

Prognoza meteo 25 ianuarie 2026. Se mai încălzește în ultima zi din săptămână. Ploi și depuneri de polei în mai multe zone

Ninsori în Germania: aerul rece din Groenlanda schimbă situația

Chiar dacă aerul siberian este temporar ținut la distanță, pe flancul posterior al ciclonului pătrunde aer rece din Groenlanda. Această masă de aer se deplasează mai întâi spre sudul Europei, unde limita ninsorilor coboară până la aproximativ 600 de metri altitudine.În Italia, aerul rece își schimbă direcția și se îndreaptă spre nord, traversând Alpii și ajungând ulterior în Germania.

Astfel, din weekend sunt așteptate ninsori și în Germania, însă distribuția și cantitatea exactă a zăpezii rămân incerte. Evoluția va depinde direct de intensitatea ciclonului format.

Influența acestui fenomen nu se oprește la weekend. Configurația meteo a săptămânii viitoare este strâns legată de evoluția ciclogenezei. Dacă sistemele de joasă presiune își vor pierde din forță, un nou val de aer rece ar putea pătrunde spre Europa Centrală. O evaluare precisă va fi posibilă abia de vineri, după ce procesul se va fi încheiat complet.

În timp ce America de Nord intră deja într-o fază de iarnă dură, meteorologii urmăresc un semnal și mai „periculos” pentru restul lui februarie: o Încălzire Stratosferică Bruscă (SSW) care ar putea slăbi masiv sau chiar „sparge” Vortexul Polar.

În ultimele zile din ianuarie, analiza din stratosferă arată un Vortex Polar deformat/elongat, cu nucleul tras spre America de Nord, un tipar asociat cu pătrunderi de aer arctic la sol. Acest lucru pare să fi cauzat deja un episod sever de iarnă în SUA, cu frig, ninsoare și gheață pe arii foarte mari.

Prognoza meteo 26 ianuarie 2026. Se încălzește în prima zi din săptămână. Maxima în București, de 12 grade

Europa, în același timp, poate vedea contrast: nordul și nord-vestul mai expuse la aer rece, iar sudul și vestul mai des la mase de aer mai blând în faza de tranziție. În România este de așteptat ca finalul de lună și chiar începutul de februarie să fie unul cald din acest motiv.

Vortexul Polar nu e un singur „obiect”, ci o circulație uriașă care urcă de la sol până în stratosferă. Când stratosfera se încălzește brusc (SSW), crește presiunea sus, iar circulația polară poate fi slăbită, deplasată sau chiar ruptă în două. În multe situații, efectele se propagă în jos și pot schimba tiparele de vreme 2–6 săptămâni.

Un punct cheie este că nu orice încălzire stratosferică produce automat „iadul alb” în Europa. Dar când semnalul e puternic și consistent în ansambluri, crește probabilitatea unor blocaje și a unor trasee favorabile „invaziilor” de aer rece.

Cele mai recente rulari și ansambluri (inclusiv ECMWF, conform analizelor sintetizate în mai multe materiale din zona de specialitate) indică la început de februarie:

• anomalii mari de temperatură în stratosferă peste zona polară (încălzire foarte puternică);
  presiune ridicată în stratosferă care „lovește” vortexul;
  posibilitatea ca vortexul să fie rupt în două nuclee (split), semn clasic de perturbare majoră.

În multe evenimente SSW, impactul la sol nu vine instant, ci după o perioadă de „cuplare” stratosferă–troposferă. În scenariul prezentat de prognozele discutate, începutul lui februarie poate arăta chiar mai blând pe arii din Europa (o fază de reajustare), dar spre mijlocul lunii crește semnalul pentru revenirea aerului rece dinspre nord.

Zone europene care ar putea simți cel mai repede schimbarea (dacă scenariul se confirmă):

• Nord & Nord-Vest (Islanda, Scandinavia, Marea Nordului, Regatul Unit): primele expuse când fluxul devine nordic/nord-estic.
  Europa Centrală: risc de episoade reci dacă se instalează un tipar de blocaj în nord.
  Europa de Est (inclusiv România): poate fi prinsă între mase de aer—ori intrări reci din NE/N, ori intervale mai normale dacă traseul principal rămâne mai spre vest. (Aici contează enorm „unde cade” blocajul.)

Termenii, ce apar în spațiul online, dar și într-o parte a prsei, sună apocaliptic, dar rezultatul local depinde de detalii: poziția centrilor barici, traseul ciclonilor, umezeala disponibilă și momentul exact al răcirii. Ce e mai realist, dacă semnalul se menține, este o creștere a riscului de episoade reci în a doua parte a lui februarie în Europa, nu o garanție de viscol generalizat.

Cum va fi VREMEA în România în primăvara anului 2026: Prognoza meteo pentru lunile martie, aprilie și mai, marcată de instabilitate

Vremea în primăvara anului 2026 se anunță a fi neobișnuită din punct de vedere meteorologic, cu o tranziție lentă și instabilă între iarnă și vară.

Potrivit meteorologilor, primăvara anului 2026 va fi caracterizată de o instabilitate crescută, cu perioade ploioase, dar și cu intervale mai senine. Această variabilitate meteorologică este mai accentuată în comparație cu primăverile obișnuite, iar ritmul ploilor va influența modul în care se desfășoară activitățile în aer liber și planurile specifice sezonului.

Primăvara anului 2026, marcată de instabilitate
Luna martie vine cu un debut de primăvară moderat, caracterizat de maxime diurne situate în intervalul 8-18 grade Celsius. În prima parte a lunii, diminețile și nopțile rămân reci, dar valorile termice cresc pe măsură ce se apropie finalul lunii. Această perioadă se remarcă prin episoade cu vreme blândă și zile mai răcoroase, ceea ce indică o primăvară care nu va debuta cu temperaturi ridicate și constante.

Precipitațiile vor fi prezente pe parcursul lunii, afectând in special zilele de 6, 11, 13, 16, 17, 19 și 21 martie, conform meteorologilor.

Aprilie 2026 va fi o lună ploioasă, comparativ cu luna anterioară. Intervalele ploioase vor fi dese, mai accentuate în primele și ultimele zile din lună: 2–5, 7–8, 12, 15, 18–22 și 28–30 aprilie.

Maximele termice vor varia între 12 și 21 de grade Celsius, valori considerate apropiate de mediile climatice obișnuite pentru această perioadă a anului. Cerul va rămâne parțial sau temporar noros, iar instabilitatea atmosferică va domina.

Pe măsură ce se apropie luna mai, primăvara devine mai vizibilă în termometre, dar instabilitatea nu dispare complet. Primele zile ale lunii continuă să fie marcate de ploi, cu temperaturi maxime situate în jurul valorilor de 22-23 de grade Celsius. Ulterior, vremea va alterna între episoade mai însorite și intervale cu precipitații, iar maximele diurne vor fi cuprinse într 17-25 de grade.