Prognoza meteo. Aerul cald din sud se ciocneşte cu ciclonul polar din nord, ANM anunţă cum va fi vremea în februarie

Schimbare majoră în prognoza meteo. Ce temperaturi ne așteaptă în următoarele săptămâni, ANM a publicat prognoza lunară. România se află în zona de tranziție dintre masele de aer calde din sud și cele mai reci din nord.
Viorel Dobran
27 ian. 2026, 09:44
Prognoza meteo. Aerul cald din sud se ciocneşte cu ciclonul polar din nord, ANM anunţă cum va fi vremea în februarie

Prognoza meteo. Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în zonele montane și sud-estice.Regimul pluviometric va fi excedentar în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în zona Carpaților Meridionali.

Săptămâna 2 – 9 februarie

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în majoritatea regiunlor. Cantitățile de precipitații se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă la nivelul întregii țări.

Prognoza meteo săptămâna 9 – 16 februarie

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în zonele montane și sud-estice.Cantitățile de precipitații se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă la nivelul întregii țări.

Iarna nu pleacă! Potrivit meteorologilor, românii trebuie să se aștepte la o „primăvară polară”

Prognoza meteo dăptămâna 16 – 23 februarie

Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână în majoritatea regiunilor. Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor avea
o tendință ușor excedentară în toate regiunile.

ANM-Prognoza-4-saptamani-260127084344

Europa, împărțită în două de vreme: ce este Jet stream sudic

Distribuția presiunii atmosferice deasupra Europei este în prezent relativ stabilă și nu va suferi schimbări majore în zilele următoare: zonele de înaltă presiune acoperă Scandinavia și Rusia, în timp ce o zonă vastă din Atlanticul de Nord până spre Grecia se află sub asaltul zonelor depresionare.

Un aspect remarcabil este poziția curentului jet (jet stream). Acest curent puternic de aer de la mare altitudine este situat în prezent mult mai la sud decât în mod obișnuit, ceea ce favorizează deplasarea depresiunilor atlantice pe o traiectorie sudică spre Europa.

Curentul jet este comparabil cu o autostradă pentru zonele de joasă presiune, pe care le direcționează în prezent dinspre Atlantic către Mediterana.Consecința este o „ruptură” a vremii pe continent: în nord-estul Europei predomină vremea rece și uscată, în timp ce în sud-vest vremea este mai blândă și umedă. În special în zona Mediteranei continuă ploile frecvente, furtunile și vântul puternic.

Cum va fi vremea în România
România se află în zona de tranziție dintre masele de aer calde din sud și cele mai reci din nord. Din acest motiv, vremea va fi schimbătoare: perioadele mai blânde vor alterna cu intervale mai reci, iar precipitațiile vor cădea atât sub formă de ploaie, cât și de ninsoare, mai ales spre sfârșitul săptămânii.

Prognoza meteo pe termen lung: Urmează valuri de caniculă pânăîn 2050

Aproape 3,8 miliarde de persoane ar putea fi expuse la valuri de căldură extremă până în 2050, o provocare care priveşte mai întâi regiunile tropicale, dar care nu va scuti nici regiunile care sunt în prezent mai temperate, ale căror populaţii vor trebui să se adapteze şi ele, consideră autorii unui studiu publicat luni, informează AFP.

Oamenii de ştiinţă, care au publicat aceste concluzii în revista Nature Sustainability, au examinat consecinţele unor scenarii diferite de încălzire asupra numărului de persoane care ar putea să se confrunte în viitor cu temperaturi considerate a fi prea mari sau prea mici.

Citește și: Un fenomen mai „periculos” decât vortexul polar urmează în luna februarie, un nou ciclon-bombă aduce ninsori

Potrivit acestor proiecţii, populaţia care se va confrunta cu condiţii de căldură extremă ar trebui „aproape să se dubleze” până în 2050 dacă temperaturile globale vor creşte cu 2°C peste valorile din epoca preindustrială. O astfel de evoluţie ar viza 3,79 miliarde de persoane, dublu faţă de 2010.

Însă majoritatea efectelor ar trebui să se facă resimţite încă din timpul acestui deceniu, când omenirea se apropie de pragul de 1,5°C de încălzire, a subliniat Jesus Lizana, de la Universitatea Oxford, autorul principal al studiului.

„Nevoia de adaptare la căldura extremă este mai urgentă decât ceea ce s-a estimat anterior. Noi infrastructuri trebuie să fie construite în decursul anilor următori, precum sisteme de răcire pasivă şi de climatizare durabilă”, a subliniat el.

Expunerea prelungită la căldura extremă – adeseori descrisă prin sintagma „ucigaşul tăcut” – poate depăşi capacităţile de adaptare ale organismului uman, provocând ameţeli, dureri de cap şi chiar deces.

Cererea energetică pentru sistemele de răcire ar creşte şi ea într-un mod „drastic” în ţările în curs de dezvoltare, expuse la consecinţe sanitare dintre cele mai grave: India, Filipine şi Bangladesh s-ar număra printre ţările cu cele mai multe persoane afectate.

Cea mai semnificativă schimbare a temperaturilor care necesită o formă de răcire – climatizare sau ventilatoare – ar viza ţările tropicale şi ecuatoriale, în special în Africa.

Laos şi Brazilia se vor număra astfel printre cele mai afectate state, alături de Republica Centrafricană, Nigeria şi Sudanul de Sud.

„Cei mai defavorizaţi sunt totodată cei care vor suferi cel mai mult de pe urma acestei tendinţe de creştere a numărului de zile caniculare”, a subliniat Radhika Khosla, coautoare a studiului. Însă ţările mai bogate şi cu o climă în prezent mai temperată „se confruntă la rândul lor cu o problemă majoră – deşi multe dintre ele nu îşi dau încă seama de acest lucru”, a adăugat ea.

Canada, Rusia şi Finlanda ar putea înregistra, desigur, o scădere a numărului de zile care necesită încălzirea locuinţelor, dar vor înregistra totodată o creştere, deşi moderată, a numărului de zile mai călduroase, pentru care aceste ţări nu sunt pregătite.

„Ţările bogate nu pot doar să aştepte şi să presupună că totul va fi bine: în numeroase cazuri, ele sunt periculos de nepregătite pentru căldura care va veni în anii următori”, a prevenit Jesus Lizana.