Copiii de etnie romă au risc de şase ori mai mare decât ceilalţi să abandoneze şcoala

Studiul „Părăsirea timpurie a şcolii – cauze şi efecte” – făcut de Fundaţia Roma Education Fund Romania în 100 de şcoli, pe un eşantion de aproximativ 1.600 de elevi din ciclul gimnazial – arată că ponderea elevilor care au abandonat şcoala în perioada 2011 – 2013 a fost de 19,7 la sută.

„Practic, aproximativ unul din cinci elevi intervievaţi în 2011 a abandonat şcoala în 2013. Am inclus în această statistică doar elevii care au putut fi identificaţi în ambele valuri ale cercetării şi pentru care am avut certitudinea abandonului şcolar. Dintre elevii neromi intervievaţi, aproximativ unul din 14 (adică şapte la sută) au abandonat şcoala, în timp ce ponderea aceleiaşi categorii în rândul elevilor romi este de 31 la sută – aproape unul din trei elevi romi au abandonat şcoala la numai doi ani de la intervievarea lor. Din altă perspectivă, dintre elevii care au abandonat şcoala din cele două eşantioane analizate, peste 80 la sută sunt elevi romi. Calculând raportul de şanse ajungem la concluzia că dacă eşti copil rom ai şanse de şase ori mai mari să abandonezi şcoala decât dacă eşti copil nerom”, rezultă din studiu.

Iniţiatorii studiului au ajuns la concluzia că abandonul şcolar poate fi explicat prin: suport familial redus (capitalul educaţional redus al părinţilor/tutorilor şi capitalul cultural scăzut), existenţa unui mediu şcolar neprietenos, neincluziv, notele mici obţinute de elev la clasă, trecerea de la un ciclu educaţional la altul şi prin apartenenţa la un grup vulnerabil.

„Cel mai puternic indicator care explică abandonul şcolar la un elev este percepţia şcolii ca un mediu neprietenos sau nefamiliar. 64,1 la sută dintre elevii care au declarat că şcoala este un loc unde nu le face plăcere să meargă au abandonat şcoala în timp ce doar 12,3 la sută dintre cei care au perceput şcoala ca un mediu prietenos, unde le face plăcere să meargă, au abandonat şcoala. Performanţa şcolară a elevului influenţează riscul de abandon şcolar”, se mai arată în studiu.

Alte articole

Schimbările majore propuse de guvernul Bolojan în educaţie. Program de la 8 la 17 şi „redimensionarea” burselor

Câte clase are Cristian Popescu Piedone şi de ce a renunţat la şcoală. Şeful ANPC şi-a început cariera ca spălător de vase la vârsta de 16 ani

Specialiştii au mai constatat că şi trecerea de la clasa a VIII-a la liceu reprezintă o încercare aspră în continuarea studiilor, înregistrându-se o rată de abandon semnificativ mai mare în clasa a IX-a faţă de clasele gimnaziale.

Iniţiatorii studiului fac şi o serie de recomandări, care vizează aumarea ca obiectiv central al politicilor educaţionale asigurarea de şanse egale în educaţie prin promovarea cu precădere a educaţiei incluzive (şi secundar a celei elitiste), promovarea de programe de furnizare de servicii sociale integrate pentru a sprijini în mod eficace şi eficient copii care provin din grupuri defavorizate şi continuarea programului de alocare de locuri speciale la liceu copiilor romi ca o măsură de a reduce pe termen lung influenţa factorilor structurali asupra participării şi performanţei şcolare a romilor.

Aceştia mai recomandă şi furnizarea de burse sociale la scară largă copiilor provenind din grupuri vulnerabile, pentru a-şi continua studiile după ciclul gimnazial, introducerea dreptului de a susţine examenul de capacitate pentru toti elevii din clasa a VIII-a, indiferent de situaţia încheierii mediilor la sfârşitul anului şcolar, dar şi revizuirea Strategiei naţionale de combatere a abandonului şcolar şi creştere a ratei participării şcolare, în acord cu recomandările făcute aici.

Studuiul „Părăsirea timpurie a şcolii – cauze şi efecte” a fost făcut în cadrul proiectului „Oportunităţi egale în educaţie pentru o societate incluzivă”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Citeşte şi Elevii vor să schimbe şcoala! Vezi ideile lor şi votează-le