Vortexul polar se întoarce. Potrivit ANM, sâmbătă, 31 ianuarie, vremea va deveni deosebit de rece, cu precădere noaptea, mai ales în regiunile estice, unde va fi ger local în Moldova și izolat în estul Transilvaniei și în Dobrogea. Cerul va fi mai mult noros și temporar vor fi precipitații slabe locale, sub formă de ninsoare la munte și în nordul Moldovei, mai ales ploi în Banat și Crișana și mixte în Transilvania, Oltenia și Muntenia.
Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări temporare în regiunile estice și sudice, cu viteze de 40…60 km/h. Temperaturile maxime se vor încadra între -10 grade în nordul Moldovei și 7 grade în sudul Banatului, iar cele minime vor fi cuprinse în general între -14 și 0 grade. Pe arii restrânse se va forma ceață și va fi polei.
Și la București vremea se va răci. Cerul va fi noros și trecător în prima parte a zilei vor fi precipitații slabe mixte. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări noaptea, când la rafală se vor atinge viteze de 30…40 km/h. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 1 grad, iar cea minimă va fi de -6…-5 grade.
Cum e vremea duminică
Duminică, 1 februarie, vremea va fi deosebit de rece îndeosebi în regiunile extracarpatice, geroasă dimineața și noaptea în Moldova, Dobrogea, estul Transilvaniei și local în Muntenia, iar în jumătatea nordică a Moldovei gerul va persista și pe parcursul zilei. Cerul va fi variabil în estul țării și mai mult noros în rest și temporar vor fi precipitații slabe.
Ziua pe arii restrânse în sud-vest și în zona montană aferentă va ninge, iar în vest vor fi precipitații mixte, iar noaptea va ninge local în vest și în sud. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în jumătatea sud-estică a țării și în sudul Banatului, cu viteze de 40…60 km/h, temporar viscolind ninsoarea.
Temperaturile maxime se vor încadra între -14 și 6 grade, iar cele minime în general între -20 și 0 grade. Dimineața și noaptea, pe alocuri va fi ceață cu depunere de chiciură.
Și la București vremea va continua să se răcească, astfel că temperatura maximă va fi de -2…-1 grad. Cerul va fi temporar noros, iar noaptea vor fi posibile ninsori slabe. Vântul va avea intensificări, cu viteze la rafală de până la 40…50 km/h, amplificând senzația de frig. Temperatura minimă se va situa în jurul valorii de -9 grade.
Meteorologii monitorizează o modificare semnificativă a circulației aerului la nivel european, care ar putea transforma luna februarie într-una neobișnuit de rece. Cauza principală este destabilizarea vortexului polar, fenomen care facilitează „scăparea” aerului rece spre latitudini mai joase. Valul de aer rece se va îndrepta spre zona Carpaților, iar în România vom avea parte de un nou val de ger, informează Newsweek.
Potrivit experților, acest proces debutează adesea prin slăbirea influenței oceanice în țări precum Franța, urmată de o instalare a circulației dinspre nord-est.
Modelul atmosferic actual indică o intensificare a fluxurilor de aer din nord-est, fenomen care blochează influența moderată a Atlanticului. Primele semne ale răcirii sunt așteptate în Europa de Vest, însă proiecțiile indică o extindere rapidă a înghețului spre est. Dacă acest blocaj persistă, România se va confrunta cu un episod de iarnă severă și temperaturi mult sub mediile climatice obișnuite.
Pentru România și zona Carpaților, acest tipar meteorologic este sinonim cu instalarea gerului prelungit. Deși primele efecte sunt vizibile în vestul continentului, inerția maselor de aer sugerează că estul Europei va resimți cele mai persistente condiții de îngheț dacă structura vortexului rămâne fragmentată.
Ce este vortexul polar?
Simplu spus, vortexul polar este o masă vastă de aer rece care circulă deasupra Arcticii, jucând un rol cheie în determinarea răspândirii frigului de iarnă în emisfera nordică. Acesta se extinde de la suprafața Pământului până în stratosferă, atingând altitudini de aproximativ 50 de kilometri.
Vortexul polar este format din două straturi principale: componenta stratosferică superioară și cea troposferică inferioară. Când acest sistem rămâne puternic și stabil, aerul rece arctic tinde să rămână blocat în apropierea polului, permițând condițiilor de iarnă mai blânde să prevaleze în cea mai mare parte a Europei.
Meteorologi: Februarie, o lună a contrastelor termice, cu episoade de temperaturi la fel de scăzute ca în prima lună a anului, dar şi cu intervale de timp cu un regim termic primăvăratic / Ce recorduri s-au înregistrat în anii anteriori în luna februarie
Administraţia Naţională de Meteorologie anunţă, miercuri, că februarie va fi o lună a contrastelor termice. Vremea va păstra multe din caracteristicile lunii anterioare, cu intervale de timp în care temperaturile vor fi geroase, coborând până la minus 10 grade Celsius, dar vor fi şi momente cu temperaturi primăvăratice.
”Peste câteva zile vom intra în ultima lună calendaristică de iarnă. Deşi durata zilelor, precum şi media temperaturii aerului încep să înregistreze o uşoară creştere comparativ cu luna ianuarie, februarie păstrează multe din caracteristicile lunii anterioare, mai ales că pătrunderile maselor de aer rece dinspre nordul, nord-estul sau nord-vestul continentului european sunt frecvente, iar staţionarea lor determină, de cele mai multe ori, ca temperaturile să fie la fel de scăzute ca în prima lună a anului şi gerurile (temperaturi sub -10 grade) să fie la fel de aspre”, anunţa ANM.
Meteorologii explică faptul că vor fi, totuşi, şi perioade cu un regim termic primăvăratic (valori mult mai ridicate decât mediile climatologice).
”În concluzie, putem afima că luna februarie poate fi o lună a contrastelor termice”, a transmis ANM.
Specialiştii explică faptul că luna februarie va debuta cu o răcire a vremii (ca urmare a revenirii şi extinderii unui mase de aer foarte rece dinspre Câmpia Rusă peste estul Europei).
”Se va resimţi mai pregnant în estul, sudul şi centrul României, acolo unde, până în jurul datei de 4 februarie vremea, va fi deosebit de rece (temperaturi maxime negative), geroasă mai ales dimineţile şi nopţile (temperaturi minime în marea lor majoritate sub -10 grade). Cele mai coborâte valori se vor înregistra în Moldova şi în depresiunile din estul Transilvaniei”, precizează ANM.
Ulterior, potrivit prognozelor, vom avea un aport de aer mai cald şi implicit o creştere a temperaturilor spre valori apropiate de cele normale, sau chiar peste acestea mai ales în regiunile vestice ale ţării.
”Chiar dacă estimările meteorologice mediate săptămânal (ale temperaturii aerului şi ale cantităţilor de precipitaţii) ale modelului ECMWF, pentru restul lunii februarie 2026 (perioada 09-23), valabile pe site-ul Administraţiei Naţinale de Meteorologie, arată în mare parte din ţară valori uşor mai ridicate decât în mod obişnuit în cazul temperaturii aerului, respectiv valori uşor excedentare în privinţa cantităţilor de precipitaţii, trebuie să menţionăm faptul că acest tip de estimări NU surprind eventualele intervale de scurtă durată cu fenomene extreme (răciri puternice şi bruşte, cantităţi mari de precipitaţii sau viscole, intervale cu vânt foarte puternic)”, precizează ANM.
Specialiştii au explicat că luna februarie 2024 s-a aflat pe locul I ca fiind cea mai caldă lună din şirul de observaţii, cu o medie naţională de +6 grade faţă de media perioadei 1991-2020).
”Se observă o tendinţă, după anul 2000 (pusă pe seama fenomenului încălzirii globale), ca media acestei luni să fie ridicată (anii 2002, 2007, 2014 2016 şi 2020 se află şi ei în top 10 cele mai calde luni februarie)”, au explicat meteorologii.
Potrivit acestora, în 16 februarie 2016 s-a înregistrat o egalare a recordului absolut al temperaturii maxime (cea mai ridicată valoare din întreaga lună) şi anume 26.0 grade, valoare înregistrată la staţia meteorologică Pătârlagele (vechiul record datând din data de 27 feb. 1995 de la Medgidia).
Un nou vortex polar va lovi cu putere România. Noi alerte de ploi, polei, vânt și ger până duminică
”În contrast cu cele menţionate mai sus, au fost şi ani cu luni februarie foarte reci, (2005 locul VIII, 2003 locul IV şi 2012 locul II), aici putem pune accent pe luna februarie 2012, cu o medie naţională de -6.7 grade (abatere negativă de -5.5 grade faţă de media perioadei 1991-2020) ce a avut aspecte de iarnă severă, cu intervale cu viscole şi strat de zăpadă consistent şi îndelungi perioade cu temperaturi deosebit de scăzute şi ger”, au mai transmis meteorologii.