Nicușor Dan se prăbușește în sondaje. Doar 27.9% dintre români mai au încredere în instituția Președinției (Barometrul Informat-INSCOP Research)

Un nou barometru Informat-INSCOP Research vine cu vești proaste pentru președintele Nicușor Dan. În ianuarie 2026, doar 27.9% dintre români mai aveau încredere în instituția președinției, față de 34.8% în luna iulie a anului 2025.

Barometrul Informat-INSCOP Research arată prăbușirea încrederii în instituția Președinției

Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a, realizat în perioada 12-14 ianuarie, Biserica și Armata sunt instituțiile în care românii au cea mai multă încredere. Biserica este cotată cu 63.9% în ianuarie 2026, față de 57.7% în iulie 2025, pe când Armata se bucură de o încredere de 61.8% în ianuarie 2026, față de 63.0% în iulie 2025.

Citește și : CTP susține că Nicușor Dan îl ține pe Ilie Bolojan ca monedă de schimb: „Nu m-ar mira deloc să facă un compromis cu PSD”. Ce părere are gazetarul despre un guvern minoritar: „Această eventualitate este binevenită”

Au încredere în Biserică mai ales: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural. Votanții PSD și PNL, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din mediul rural sunt categoriile care au cea mai multă încredere în Armată.

Alte articole

PSD riscă să ajungă la un scor de sub 10% la următoarele alegeri dacă pleacă de la guvernare. Avertismentul directorului INSCOP: „Va pierde masiv politic și electoral”

Majoritatea românilor vor păstrarea orei de vară și a celei de iarnă (Sondaj INSCOP)

Au încredere în Poliție mai ales: votanții PSD și PNL, tinerii sub 30 de ani, angajații la stat. Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații la stat sunt categoriile care au cea mai multă încredere în Președinție.

Votanții PSD și AUR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară au mai multă încredere în Justiție decât restul populației. Au încredere în Guvern în special: votanții USR și PNL, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București.

Votanții PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București au încredere în Parlament în proporții mai ridicate decât restul populației.

Cel mai prost stau Parlamentul, în care numai 11.9% dintre români mai au încredere în ianuarie 2026, față de 14.5% în iulie 2025, respectiv Guvernul, în care 18.4% dintre români mai au încredere în ianuarie 2026, față de 20.4% în iulie 2025.

În privința Justiției, doar 25.4% dintre români au încredere în aceasta. Barometrul Informat.ro-INSCOP Research mai arată o creștere fulminantă a încrederii în Poliție, de la 43.2% în iulie 2025 la 50.0% în ianuarie 2026.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Remus Ștefureac – director INSCOP Research:

„Instituțiile percepute ca „nepolitice” domină încrederea publică. Biserica și Armata rămân repere simbolice de stabilitate și identitate, semn că populația caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăți cu neîncredere structurală în clasa politică.

Citește și : Ilie Bolojan, despre sondajul CURS în care AUR are aproape cât toate partidele din Coaliţie: „Sondajele de opinie sunt poze de moment”

Instituțiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulțumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituțiile reprezentative. Asta indică o ruptură între cetățeni și mecanismele clasice ale democrației reprezentative, ceea ce alimentează populismului, discursul anti-sistem și formulele radicale de reprezentare politică.”