Gestul unor proprietari de case din România pentru care riscă amenzi uriașe

Gestul unor proprietari de case din România pentru care riscă amenzi uriașe. Apa menajeră provenită din activitățile uzuale din gospodărie, precum spălatul vaselor, rufelor, curățenia interioară sau prepararea hranei, conține reziduuri alimentare, detergenți, uleiuri, grăsimi, resturi organice sau chimice. Deversarea unei astfel de ape în spațiul public poate duce la contaminarea solului sau vegetației urbane, depuneri de grăsimi în rigole și șanțuri, mirosuri neplăcute, atragerea rozătoarelor și a altor dăunători, dar și poluarea mediului în lipsa unui sistem de filtrare, potrivit Capital.ro.

Citește și: Un oraș care nu știe să-și gestioneze gunoiul: doar 12% din deșeuri sunt refolosite

Abandonarea sau evacuarea apei murdare în șanțuri, rigole sau pe carosabil este interzisă prin regulamentele locale de salubritate și prin legea privind protecția mediului. Deversarea apelor uzate în spații neamenajate este tratată ca act de murdărire, poluare sau deteriorare a domeniului public, fapt ce permite sancționarea contravențională.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sancțiunile diferă în funcție de localitate, dar se aplică atât persoanelor fizice, cât și firmelor.

Constatarea contravenției este realizată, de regulă, de:

-Poliția Locală
-compartimentele de protecția mediului ale primăriei
-serviciile de salubritate
-Garda de Mediu (în cazuri mai grave)

Pe lângă amendă, autoritățile pot impune măsuri complementare, precum:

-igienizarea zonei
-încetarea faptei
-remedierea prejudiciilor aduse domeniului public

Citește și: Cum vrea România să blocheze deșeurile care intră în țară ca produse second-hand. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, anunță o nouă OUG

Amenzile pentru deversarea ilegală a apelor uzate în România sunt drastice, ajungând frecvent între 30.000 și 60.000 lei pentru persoane juridice, conform OUG 195/2005 și Legii Apelor 107/1996. Sancțiunile sunt aplicate de Garda de Mediu, iar în cazuri grave (poluare în arii protejate sau recidivă), amenzile pot depăși 100.000 lei, putându-se dispune și suspendarea activității.

Pentru persoane fizice
Nerespectarea obligației de racordare la canalizare constituie contravenție. Conform art. 39 alin. (5) din Legea 241/2006, neracordarea utilizatorilor la sistemul public de canalizare existent, în condițiile legii, se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei. Această amendă este aplicabilă de către comisarii Gărzii Naționale de Mediu. Practic, dacă într-o localitate există canalizare și un proprietar refuză să se conecteze (fără a avea o stație de epurare proprie, autorizată), acesta riscă o amendă încadrată în intervalul menționat. În unele situații se acordă mai întâi un avertisment (în baza Legii prevenirii nr. 270/2017), oferind persoanei un termen să se conformeze, însă la expirarea termenului, dacă racordarea tot nu a fost realizată, se aplică amenda.

Pentru proprietarii de fose septice
Neînregistrarea sistemelor individuale de epurare la primărie este și ea sancționabilă. Noile reglementări introduse în 2022 prevăd amenzi substanțiale în acest sens. Astfel, „nerespectarea de către persoanele fizice și juridice a dispozițiilor de la art.11 alin. (1) și (2) […] se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei”. Cu alte cuvinte, cetățenii (sau firmele) care nu își declară fosele septice ori nu le operează conform cerințelor (vidanjare periodică, fără poluare) pot primi între 5.000 și 10.000 lei amendă. De asemenea, dacă se constată deversări ilegale ale conținutului foselor în mediu, se pot aplica amenzi separate conform Legii apelor sau OUG 195/2005, care pot ajunge la zeci de mii de lei și chiar atrag răspundere penală.