Vicepremierul Oana Gheorghiu consideră că orice dezechilibru politic, în momentul de faţă, pentru România înseamnă costuri pe care le vor plăti tot cetăţenii, viceprim-ministrul subliniind că speră ca deciziile luate de partidele din coaliţie să treacă „dincolo de interesele de partid”. Acest permanent scandal public nu face bine, a mai afirmat vicepremierul despre situaţia din coaliţia de guvernare şi riscul ruperii acesteia.
”Cred că orice dezechilibru politic, în momentul de faţă, pentru România înseamnă costuri, costuri pe care le vor plăti tot cetăţenii. Acest permanent scandal public, pot să-i zic, nu face bine, nu face bine nici în relaţia cu investitorii, nici în relaţia cu instituţiile financiare, lipsa de stabilitate vine la pachet cu costuri foarte mari. Acum, eu nu fac parte din coaliţie, nu ştiu exact detaliile, nu am apucat să văd ce au decis cei de la PSD, cu siguranţă vor avea o întâlnire în coaliţie şi vor lua nişte decizii care, sper eu, să fie constructive şi să treacă dincolo de interesele de partid, să se uite la interesele României”, a declarat Oana Gheorghiu duminică seară, la Euronews România, întrebată ce ar însemna pentru România ruperea coaliţiei aflate la guvernare.
Vicepremierul Oana Gheorghiu anunţă restructurări la cel puţin trei mari companii de stat
Partidul Social Democrat, duminică, în urma şedinţei Consiliului Politic Naţional, că a decis să susţină adoptarea, în regim de urgenţă, a pachetului de relansare economică şi a pachetului de solidaritate. Social-democraţii arată că adoptarea imediată a pachetelor este absolut obligatorie, nu negociabilă.
Liderul PSD Sorin Grindeanu transmite un avertisment pentru toţi cei responsabili, că limita de suportabilitate a fost deja depăşită. Social-democraţii propun un set de măsuri cu un impact bugetar total de 3.39 de miliarde de lei, care vizează peste 5 milioane de beneficiari.
Oana Gheorghiu, viceprim-ministru apolitic, vorbeşte despre experienţa lucrului în administraţia publică, ea spunând că cel mai dificil aspect i s-a părut lipsa digitalizării. ”Lucrurile nu merg în acelaşi ritm cu care eşti obişnuit când vii din mediul privat”, spune vicepremierul la trei luni de la preluarea portofoliului în Guvern.
Oana Gheorghiu a fost întrebată, duminică, într-o emisiune televizată, la Euronews, care a fost lucrul are i s-a părut cel mai dificil în calitate de membru al Guvernului.
”Nu ştiu dacă a fost ceva ce mi s-a părut foarte greu. Din perspectiva unui om care vine din afara sistemului, sunt lucruri cu care îţi e mai greu să te obişnuieşti. Faptul că încă nu este digitalizare, că foarte multe lucruri se fac pe hârtie, că încă plimbăm hârtii, asta a fost primul meu şoc pe care l-am avut şi sper ca în următoarele luni să reuşim digitalizarea în cât mai mare măsură şi a proceselor pe care le parcurgem în interiorul Guvernului. O parte sunt, la nivel de documente şi de şedinţe de Guvern, dar mai avem mult de lucru”, a răspuns Oana Gheorghiu.
Ea admite că, în administraţia publică „lucrurile nu merg în acelaşi ritm cu care eşti obişnuit când vii din mediul privat”, dar nu sunt dificile.
Gheorghiu: Să ieşim din paradigma că nu ne vindem ţara, nu primim investitori străini. Ne-o pierdem în fiecare zi, cu fiecare ban pe care companiile îl pierd. Dacia, model de succes şi nu ne-am vândut ţara. Şi pentru TAROM s-ar putea găsi o soluţie
Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu este de părere că românii nu îşi vând ţara, dar „o pierd” cu fiecare ban pe are companiile publice neperformante îl irosesc. Ea dă exemplul companiei Dacia, despre care spune că „e un model de succes şi nu ne-am vândut ţara”, arătând că şi pentru TAROM poate ar fi cazul să se găsească un investitor.
”Ar trebui să ne gândim să ieşim din paradigma asta că nu ne vindem ţara, că nu primim investitori străini. Cred că e un lucru rău pe care îl facem. Noi nu ne vindem ţara, dar ne-o pierdem în fiecare zi cu fiecare ban pe care companiile îl pierd. Şi mă gândesc la compania românească Dacia, cred că este un model de succes şi nu ne-am vândut ţara. Din contra, am ajuns să producem una dintre cele mai vândute maşini din Europa aici în ţară la noi. Mă gândesc că oamenii de acolo au primit locuri de muncă şi din nou pentru că acolo este o companie serioasă care a făcut treabă bună în România cu români, au construit şi un spital, Mioveni are unul dintre spitalele bune şi publice şi construite recent. Deci, iată un model de succes la care ar trebui să ne uităm şi să ne dăm seama că nu, din contra, noi nu ne vindem ţara atunci când aducem parteneri serioşi. Trebuie să vedem cum alegem aceşti parteneri, care sunt condiţiile în care facem, încheiem parteneriate, dar să nu mai punem în faţă, şi cred că asta este şi rolul politicienilor, să lucreze constructiv, să se ducă în direcţia importantă pentru România, care aduce bani pentru români, nu într-o direcţie în care pierdem bani”, a afirmat, duminică seară, la Euronews România, vicepremierul Oana Gheorghiu.
Aceasta a afirmat, în aceeaşi emisiune, că şi pentru compania TAROM s-ar putea găsi „o soluţie, inclusiv cu un partener care să ajute Taromul să ajungă pe linia de plutire”, subliniind că aceasta este „o părere personală”.
„Dacă din analiză va reieşi că e nevoie de un partener, fie la CFR, fie la TAROM, fie la o altă companie, ar trebui să ne uităm la asta dintr-o perspectivă sănătoasă şi să nu dăm din nou drumul şi e un apel pe care îl fac la oamenii politici să nu înceapă din nou să cultive această sintagmă, ne vindem ţara. Nu, nu ne vindem ţara, încercăm să folosim ce avem cât mai eficient cu putinţă, să producem bani care să ne ajute să avem servicii publice de calitate, să construim spitale, să avem şcoli mai bune”, a arătat ea.
Potrivit vicepremierului, ”ar trebui să vedem de ce companiile de stat din România nu produc bani, sunt foarte puţine cele care merg foarte bine şi în general monopoluri”.
”Trebuie să conştientizăm că aceste companii au nevoie fie de un management foarte sănătos şi aici ne întoarcem exact la reforma companiilor de stat şi la guvernanţa corporativă pe care încercăm să o implementăm şi acolo este marea bătălie, fie depolitizăm şi lăsăm managementul sănătos să lucreze, fie găsim parteneri cu care aceste companii să crească. Altfel vom vorbi din nou şi din nou şi din nou despre reformă şi vom avea tot pierderi. Mandatul meu este cel de reformă, eu singură însă, fără voinţă politică, e foarte greu să implementez”, adaugă Oana Gheorghiu, arătând că la nivel declarativ voinţa politică există, însă se va vedea cu adevărat când va fi momentul cât de mult îşi doresc politicienii reforma companiilor de stat.
Gheorghiu: România trebuie să ia nişte decizii strategice importante cu privire la transportul feroviar. Să nu fim doar o ţară de tranzit, ci să fim o ţară care furnizăm cu adevărat servicii
Oana Gheorghiu, viceprim-ministrul care se ocupă de restructurarea companiilor de stat, afirmă că, în condiţiile în care printre companiile de stat care vor fi reorganizate sunt şi cele din transportul feroviar, România are de luat „decizii strategice” cu privire la infrastructura de transport feroviar, despre care reprezentanta Guvernului spune că are nevoie de „o guvernanţă sănătoasă” .
„Cred că aici (în ceea ce priveşte transportul feroviar – n.r.) România trebuie să ia nişte decizii strategice importante, pentru că la un moment dat vom avea Ucraina în reconstrucţie şi acolo este absolut necesar să fim prezenţi şi să avem culoarele astea strategice pentru a asigura transportul şi a deveni un hub logistic şi de transport pentru reconstrucţia Ucrainei. Este o oportunitate pe care nu trebuie să o ratăm. Să nu fim doar o ţară de tranzit, ci să fim o ţară care furnizăm cu adevărat servicii. Cred că şi Ucraina, cred că şi Moldova vor trece la un ecartament european şi atunci, din nou, dacă vom avea o companie serioasă, bine guvernată, cu o guvernanţă sănătoasă, va putea, de ce nu, să fie una dintre companiile care intră ca şi investitor în aceste ţări cu beneficii”, a afirmat viceprim-ministrul duminică seară, într-o emisiune la Euronews România.
Oana Gheorghiu a precizat că a avut „discuţii la nivel informal cu cei de la Ministerul Transporturilor” pe tema companiilor din transportul feroviar şi aşteptăm analizele şi „o discuţie mai largă în cadrul guvernului pe această temă” înainte de a lansa „discuţii strategie”.
În ceea e priveşte Metrorex, Gheorghiu aminteşte că metroul peste tot în lume este un serviciu susţinut de stat, diferenţa fiind procentul primit de la bugetul public.
Vicepremierul mai spune că nu s-a discutat încă despre trecerea Metrorex de la Ministerul Transporturilor la Primăria Capitalei.

Oana Gheorghiu: Cu siguranţă există rezistenţă la schimbare în companiile de stat, dar cred că vom reuşi. Sindicatele înţeleg că e nevoie de schimbare de paradigmă în felul în care sunt conduse aceste companii
Oana Gheorghiu, vicepremierul care coordonează restructurarea companiilor aflate în subordinea ministerelor, admite că există „rezistenţă” la schimbare, însă spune că rezistenţa e ceva normal, fie că este vorba despre sisteme sau de persoane. Ea spune că a discutat şi cu reprezentanţi ai salariaţilor din unele companii, arătând că sindicaliştii „înţeleg pe de altă parte că e nevoie de schimbare de paradigmă în felul în care sunt conduse aceste companii”.
Întrebată, într-o emisiune la Euronews România, dacă a constatat că există rezistenţă la schimbare în companiile de stat a căror restructurare o coordonează, Oana Gheorghiu a răspuns: ”Cu siguranţă”.
”Nu am ajuns încă la faza asta, să o resimt, dar e ceva absolut normal. Există o rezistenţă la schimbare în orice mediu, că e privat, că e o companie mică, inclusiv noi, ca persoane, întotdeauna avem fiecare dintre noi o rezistenţă mai mică sau mai mare la schimbare. Asta nu e un lucru anormal, e un lucru cu care trebuie însă să lucrăm şi cred că oamenii, dacă văd beneficiile acestor schimbări, desigur, dacă unii au nişte interese ascunse, atunci e greu să-i convingi, dar dacă oamenii văd beneficiile acestor schimbări pentru ei şi pentru interesul mare naţional, cred că vom reuşi”, a adăugat Oana Gheorghiu.
Vicepremierul spune că şi sindicatele înţeleg nevoia de schimbare în firmele de stat.
”Am avut discuţii cu câteva sindicate sau cu reprezentanţi ai blocurilor sindicale Discuţiile au fost unele, zic eu, pragmatice şi constructive. Oamenii înţeleg că nu se mai poate aşa. Desigur că ei au ca scop să-şi protejeze membrii de sindicat şi să încerce să protejeze locurile de muncă, e absolut firesc şi normal, dar înţeleg pe de altă parte că e nevoie de schimbare, de paradigmă în felul în care sunt conduse aceste companii”, mai spune Oana Gheorghiu.