Datele arată că scumpirile din România nu se înscriu într-un trend generalizat la nivel european, ci reflectă probleme structurale interne, dezechilibre economice și o vulnerabilitate ridicată a pieței alimentare. Diferențele semnificative dintre statele membre confirmă faptul că impactul asupra consumatorilor români este disproporționat în raport cu restul Uniunii.
România, lider negativ în Uniunea Europeană
Conform datelor Eurostat, analizate de Euronews Business, România a înregistrat în 2025 o inflație a alimentelor de 6,7% comparativ cu anul anterior. Media Uniunii Europene s-a situat la doar 2,8%, ceea ce înseamnă că ritmul de creștere al prețurilor la alimente în România a fost de peste două ori mai mare decât cel comunitar.
Analiza europeană a urmărit evoluția prețurilor pentru zeci de produse alimentare, evidențiind discrepanțe majore între statele membre. În timp ce, la nivelul UE, scumpirile au fost moderate per ansamblu, anumite categorii de produse au cunoscut majorări semnificative, care au ajuns până la 10% sau chiar peste acest prag.
În afara spațiului comunitar, cazul extrem a fost reprezentat de Turcia, unde prețurile alimentelor au crescut cu 32,8% în 2025, pe fondul unei crize inflaționiste profunde. La mare distanță a urmat Kosovo, cu o creștere de 7,6%. În interiorul UE, însă, România a ocupat prima poziție, fiind urmată de alte state din Europa de Est și de Sud-Est, inclusiv Bulgaria și țările baltice, cu valori cuprinse între 4% și 7%.
La polul opus, Elveția a fost singura țară europeană în care prețurile alimentelor au scăzut, cu 1,1%, iar în Cipru nivelul prețurilor a rămas neschimbat. Dintre marile economii ale UE, Franța a înregistrat cea mai redusă rată a inflației alimentare, de doar 0,7%, urmată de Germania și Spania, cu câte 2,1%, și de Italia, cu 2,5%.
Analiza a inclus 64 de categorii de alimente. Doar opt dintre acestea au înregistrat ieftiniri, iar la un singur produs prețul a rămas neschimbat. Toate celelalte categorii au consemnat creșteri de preț în 2025 față de 2024.
Cele mai mari scumpiri au fost consemnate la ciocolată, cu 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carnea de vită și vițel, cu 10%. Ouăle s-au scumpit cu 8,4%, untul cu 8,3%, iar carnea de miel și capră cu 7,2%. Alte produse de larg consum, precum zahărul, dulceața și mierea, au crescut cu 6,8%, iar laptele integral proaspăt cu 5,7%.
Legumele rădăcinoase au avut o creștere de 5,5%, fructele proaspete de 5,4%, iar categoria fructelor, per ansamblu, de 5,3%. Uleiurile și fructele conservate au crescut cu 4,7%, carnea de pasăre cu 4,4%, iar fructele uscate și nucile cu 4,2%.
În contrast cu valul de scumpiri, câteva produse au cunoscut reduceri semnificative de preț. Uleiul de măsline s-a ieftinit cu 22,9%, după mai mulți ani de creșteri accentuate. Zahărul a înregistrat o scădere de 11%, uleiul de floarea-soarelui de 5,4%, iar cartofii de 5,2%.
Evoluțiile diferă însă considerabil de la o țară la alta. De exemplu, prețul ciocolatei a crescut cu peste 30% în Polonia, Lituania și Estonia, în timp ce în Albania majorarea a fost de doar 1%. Carnea de vită și vițel s-a scumpit cu peste 20% în Țările de Jos, Croația și Letonia, dublu față de media europeană, în timp ce în Elveția prețurile au stagnat.