Comisia Europeană respinge acuzațiile Statelor Unite potrivit cărora alegerile din România ar fi fost influențate prin presiuni asupra rețelelor sociale și numește nefondate afirmațiile privind „cenzura” și ingerința electorală în scrutinele naționale ale statelor membre.
Un raport preliminar al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a SUA a criticat dur presupusa campanie de cenzurare a discursului american, desfășurată de Comisia Europeană pe parcursul a zece ani, ceea ce a generat o reacție dură din partea instituției europene.
Documentul de 160 de pagini, elaborat de aliați ai președintelui Donald Trump, acuză Uniunea Europeană că a dus, timp de zece ani, o campanie pentru a controla „ceea ce se afirmă online”, la scară mondială, potrivit AFP.
Raportul acuză o imixtiune nepermisă în alegeri din mai multe țări, inclusiv România, menționând că alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost influențate prin anularea primului tur și eliminarea unor candidați, favorizând „candidatul preferat de establishment”.
Mai mult, raportul afirmă că Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor de social media pentru a cenzura conținut înainte de alegeri în România, Moldova, Slovacia, Olanda, Franța și Irlanda, ridicând întrebări despre neutralitatea și limitele de acțiune ale Comisiei Europene în perioadele electorale.
În acest context, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat miercuri, într-un răspuns oficial la raport, că executivul european respinge acuzațiile americane și că susține poziția României.
„Ancheta în ce priveşte TikTok este în continuare în desfăşurare, TikTok cooperează, au luat mai multe măsuri. Investigaţia nu a fost generată doar de Regulamentul privind serviciile digitale (DNS), ci şi ca urmare a cererii autorităţilor române şi a documentelor declasificate pe care le-am primit de la ele”, a declarat Thomas Regnier.
Acesta a transmis că platformele europene reprezintă un risc nu numai pentru alegeri, ci și pentru copiii europeni, motiv pentru care există legislație în acest sens.
„Cine poate reprezenta un risc pentru alegeri? Platformele online. Cine poate reprezenta un risc pentru copiii noștri? Platformele online. Cine poate amplifica conținut ilegal, conținut dăunător? Din nou, platformele online. Și aș putea continua la nesfârșit. Știm cu toții asta. Platformele online, vrem să le folosim, dar ele pot reprezenta clar un risc pentru cetățenii și societățile noastre. Tocmai de aceea Europa are legislație în acest sens. Și tocmai de aceea avem DSA (n.r Digital Services Act)”, a completat purtătorul de cuvânt.
În privința Digital Services Act, Regnier, care reprezintă Comisia Europeană, a transmis că legislația permite organizarea de mese rotunde în care să se atragă atenția platformelor asupra echității reprezentării candidaților în alegeri.
„Ce permite DSA este ca, atunci când statele membre cer acest lucru (să dezbată despre o posibilă interferenţă) ceea ce a fost cazul, să organizăm mese rotunde. Acesta a fost și cazul în România, cu TikTok. Care este scopul acestor mese rotunde? Tocmai acela de a ne așeza la masă cu platformele și de a le spune: oameni buni, puneți-vă ordine în casă. Au loc alegeri aici.
Nu este acceptabil ca algoritmii voștri să amplifice conținutul politic al unui partid, în timp ce, în același timp, să aplicați shadow banning și să reduceți vizibilitatea altora. Pentru că dacă faceți asta, voi sunteți cei care interveniți în alegeri. Așadar, nu Comisia intervine în alegeri, ci, din nou, platformele”, a afirmat Regnier.
Toate aceste lucruri l-au făcut pe Regnier să concludă că „Aceste acuzații sunt „absurde și complet nefondate”.