Răzvrătire fiscală la Flămânzi, locul unde a început Răscoala din 1907. Localnicii refuză plata taxelor locale

Majorarea taxelor și impozitelor locale, aplicată la începutul acestui an ca parte a măsurilor de austeritate, a stârnit nemulțumiri în mai multe zone ale țării, în special în județele cu venituri reduse. Botoșani, unul dintre cele mai sărace județe din România, resimte puternic aceste tensiuni.

În Flămânzi, locul în care a început Răscoala de la 1907, localnicii s-au răzvrătit din nou şi sunt deciși să nu plătească taxele și impozitele locale sau să amâne achitarea lor cât de mult posibil. Acest lucru l-au sesizat și autoritățile locale,.  care spun că această formă de revoltă se poate întoarce ca un bumerang chiar împotriva comunității și a cetățenilor, scrie Adevărul.

„Oamenii se răzbună. Taxele sunt prea mari”

Localnicii spun că scumpirile din ultimele luni, combinate cu taxele mai mari, au devenit greu de suportat. Pentru unii, refuzul plății este o formă de protest, pentru alții o consecință directă a lipsei banilor.

„Sunt mari impozitele. Mă duc și eu să văd ce am acolo. Nu prea plătește lumea. Taxele sunt mari, nu sunt bani, toate scumpe. Oamenii se răzbună. Îi o răzbunare mare nu așa!”, mărturisește un localnic. O altă localnică spune că oamenii s-au săturat și aleg să protesteze în felul acesta: „Medicamentele sunt scumpe, toate sunt scumpe. Mâncarea este scumpă. Se răzbună pe domnul Bolojan că el o crescut taxele”.

Citeşte şi: Dispozitivul care va fi interzis pe maşini de la 1 ianuarie 2027. A cauzat numeroase accidente mortale!

Alți locuitori, în special pensionarii cu venituri mici, spun că nu este vorba de revoltă, ci de imposibilitatea reală de a plăti: „Nu vedeți ce viață scumpă. Este incredibil. Sunt foarte mari și impozitele. Nu le plătește lumea că nu are bani”.

Autoritățile vorbesc despre o „răzvrătire fiscală”

Fronda localnicilor a fost sesizată rapid și de reprezentanții Primăriei. Angajații de la Taxe și Impozite Locale și-au dat seama rapid că pe la casierie au trecut cam puțini localnici.

„Foarte mulți intră, întreabă cât au de plătit. fiindcă au auzit zvonuri pe internet că s-au dublat taxele și impozitele. Din 10 persoane însă, dacă pleacă unul sau doi nemulțumiți că s-a mărit, un pic, la extravilan sau la clădiri, dar opt pleacă mulțumiți. Sunt însă mai puțini plătitori ca anul trecut, gradul de colectare este mai redus. Unii nu au luat pensiile, alții nu vor. Sunt și cei care mai așteaptă”, spune Dan Scripei funcționar la Serviciul de Taxe și Impozite Locale Flămânzi.

Citeşte şi: Domeniul în care se câștigă până la 1.000 de dolari pe oră. Meseria considerată „cea mai bine plătită din lume” ar putea dispărea în câțiva ani

Reprezentanții Primăriei spun că au observat o adevărată răzvrătire fiscală. „La momentul ăsta încasările, printr-o comparație, sunt sub nivelul celor de anul trecut. Acuma explicații pot fi multe, unele obiective, altele legate și de tendința generală de răzvrătire fiscală. Cert este că nicio localitate, poate doar în afara celor foarte bogate, nu poate supraviețui fără încasarea taxelor și impozitelor”, a declarat viceprimarul Ioan Guraliuc.

Riscul: servicii publice afectate

Reprezentanții Primăriei avertizează că refuzul plății taxelor se va întoarce împotriva comunității. Lipsa fondurilor poate duce la întreruperea unor servicii esențiale: iluminatul public, transportul local, subvențiile pentru elevi și pensionari sau funcționarea centrelor sociale.

„La finalul lunii furnizorul de energie electrică trimite facturile. Dacă le achităm funcționează serviciul, dacă nu le achităm, furnizorul nu discută. Și aici vorbim inclusiv de iluminat public dar și alte instituții. ‘

La finalul lunii vine factura de la transportul public. Acolo avem multe subvenții date pentru elevi și pensionari. Dar operatorul trebuie plătit. La fel, astăzi operatorul venea cu facturi. Le achităm, supraviețuim, dacă nu le achităm este o altă discuție.

Avem copiii la centrul de zi, sunt cheltuieli acolo cu masă caldă, căldură. Nu mai spun de drumuri. Perioada cu gheață ne-a zăpăcit efectiv. Adică multe cheltuieli, fiindcă am avut și două combateri de gheață pe zi. Oamenii vor să circule civilizat. Avem undeva la 50 de kilometri de asfalt, dar și asfaltul trebuie întreținut, plus încă 50 de kilometri de drumuri pietruit. De unde să luăm bani? Asta-i întrebarea”, spune Ioan Guralic.

Proiecte europene puse sub semnul întrebării

Bugetul local este necesar și pentru cofinanțarea proiectelor pe fonduri europene, aflate în derulare sau în faza de documentație. „Flămânziul derulează multe proiecte pe fonduri europene, Dar acestea necesită cheltuieli, cu tot felul de studii, cu scrierea cererilor de finanțare, cu partea de proiectare dar și cu partea de cheluieli neeligibile. Trebuie bani”, adaugă viceprimarul Ioan Guralic.