Discuțiile sunt, însă, marcate de scepticism și de blocaje majore, în special pe tema teritorială.
Negociatorii americani și ucraineni au discutat un plan care vizează atingerea unui acord de pace până în luna martie. Surse implicate în discuții sunt, însă, de părere că termenul este greu de respectat date fiind divergențele majore dintre părți.
Potrivit cadrului analizat, orice înțelegere ar urma să fie supusă aprobării populației prin referendum, organizat simultan cu alegeri naționale.
Oficialii americani au sugerat organizarea votului cât mai rapid, existând discuții ca alegerile și referendumul să aibă loc în luna mai. Totuși, autoritățile electorale ucrainene estimează că organizarea unui astfel de scrutin ar necesita aproximativ șase luni, iar legislația ar trebui modificată, deoarece alegerile sunt interzise pe durata stării de urgență.
Kievul susține că un eventual proces electoral ar necesita un armistițiu pe durata campaniei, pentru a garanta corectitudinea votului, și insistă că nu poate fi acceptat niciun acord fără garanții de securitate din partea SUA și a partenerilor occidentali.
În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că SUA au stabilit un termen-limită până în iunie pentru încheierea unui acord de pace, potrivit Financial Times. Potrivit acestuia, administrația americană dorește un calendar clar al pașilor necesari și nu va ezita să exercite presiuni asupra ambelor părți pentru respectarea acestuia.
Washingtonul ar urmări astfel finalizarea negocierilor până la începutul verii, întrucât, ulterior acestei date, agenda politică internă americană este mult prea încărcată, ceea ce ar reduce disponibilitatea pentru implicare diplomatică intensă.
Discuțiile trilaterale mediate de SUA, desfășurate recent la Abu Dhabi, nu au făcut posibil niciun consens, deși au dus la eliberarea a peste 300 de prizonieri de război și la angajamentul continuării negocierilor. O nouă rundă de discuții ar urma să aibă loc în Statele Unite, cel mai probabil la Miami.
Sunt de remarcat diferențele de abordare dintre delegații: Ucraina a trimis negociatori politici de rang înalt, în timp ce ruşii au marşat mai ales pe aspectele militare.
Cea mai mare piedică în calea unui acord rapid rămâne statutul teritoriilor ocupate. Rusia cere controlul asupra întregului Donbas și recunoașterea internațională a acestuia ca teritoriu rusesc, precum și retragerea forțelor ucrainene din zonele încă neocupate. Kievul respinge aceste condiții și afirmă că nu are nici cea mai mică intenţie să renunţe la teritorii.
Citeste si Donald Trump, după expirarea Tratatului New Start: „Am oprit trei războaie nucleare”
Regiunile Donețk și Lugansk, care formează Donbasul, au fost anexate formal de Rusia în 2022, împreună cu Zaporojie și Herson, fără a fi însă controlate integral de Moscova.
Alte puncte sensibile includ statutul centralei nucleare de la Zaporojie, unde propunerile privind administrarea și distribuirea energiei nu au fost acceptate de părți.
În prezent, Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, iar lipsa unui compromis privind aceste zone continuă să blocheze perspectiva unei păci rapide, în ciuda presiunilor diplomatice crescânde din partea Washingtonului.