Cutremur în justiție! Atacul devastator al lui Toni Neacșu la adresa lui Ilie Bolojan după scrisoarea trimisă CCR: „Este o presiune directă”

Toni Neacșu condamnă solicitarea Guvernului adresată CCR de a grăbi decizia privind legea pensiilor magistraților, calificând-o drept o presiune politică evidentă și o încercarea de a desemna un „țap ispășitor” pentru eventualele pierderi de sute de milioane de euro din fondurile europene.

CCR, sub presiuni din partea Executivului

Conform lui Neacșu, informarea transmisă Curții Constituționale este bazată pe o interpretare eronată a Constituției, astfel că Executivul a invocat greșit articolul 148 alin. 4 pentru a justifica presiunea asupra CCR.

„Guvernul a trimis oficial o informare Curții Constituționale, prin care practic acuză formal instituția că e responsabilă de pierderea de către România a sumei de 231 milioane din PNRR, din cauza nepronunțării rapide pe legea privind pensiile magistraților. Este o presiune directă pusă pe CCR, exercitată în cadrul dosarului în care se verifică constiționalitatea chiar a unui act normativ al Guvernului, dar cu asta ne-am obișnuit”, susține Neacșu pe Facebook.

Citește și: Care este starea de sănătatea lui Mircea Lucescu. Cine ar putea să-i ia locul la Naționala României: „Să fie pe mâini bune. Imediat mă retrag pentru el”

Alte articole

Reforma lui Bolojan amenință tăieri salariale în cadrul bugetarilor: „Așa-zisa reformă creează pârghiile pentru șefii de instituții de a concedia salariații incomozi”

Ilie Bolojan anunță un nou algoritm de calcul pentru taxele și impozitele pe locuințe: „Ar trebui ca din 2027 primăriile și cetățenii să aibă un soft în care să se vadă valoarea de piața imobilelor”

Ce documente ar trebui să explice Guvernul

Neacșu arată că, în loc să pună presiune pe judecătorii constituționali, Guvernul ar trebui să prezinte public documente-cheie privind relația cu Comisia Europeană.

„CCR nu este parte a autorității judecătorești și, evident, nici a executivului sau a legislativului, este este o autoritate distinctă a statului, singura care realizează jurisdicția constituțională. Însă tocmai pentru că Guvernul mută responsabilitatea pentru ceea ce nu a făcut chiar el pe Curtea Constituțională aceasta ar trebui, exact în baza art. 148 alin. 4 din Constituție, să solicite Guvernului:

– Scrisoarea de observații din 28.11.2025 trimisă de România Comisiei Europene prin care a justificat neîndeplinirea jaloanelor pentru care în 30.05.2025 s-a suspendat din PNRR suma totala de 869 mil euro. De aici rezultă ce măsuri a întreprins Guvernul pentru a ridica suspendarea fondurilor. E un document al statului român, ar fi trebuit deja sa fie public.

– Dovada scrisă din corespondența purtată cu CE că jalonul 215 ar fi fost considerat îndeplinit doar prin adoptarea legii privind pensiile magistraților, dat fiind că în documentele oficiale (PNRR revizuit în octombrie 2025) acesta se referă la altceva.

– Informarea Comisiei Europene cu privire la concluziile sale ca urmare a evaluării măsurilor de remediere a jaloanelor restante pentru care s-au suspendat cele 869 mil euro, informare care a avut termen la 28 ianuarie 2026.

Prin această informare România, în baza art 24 alin 8 din Regulamentul 2021/241 privind Mecanismului European de Redresare și Reziliență, află câți bani pierde definitiv din PNRR ca urmare a neîndeplinirii până la 28.11.2025 a jaloanelor restante (adică 79, 122, 215 și 440). În decembrie 2025 ministrul Pîslaru anunța public că România nu a îndeplinit cel puțin încă alte 2 jaloane (numirile corecte la conducerea societăților din energie și trasporturi), pentru care erau suspendate alte 250 mil euro. CCR e de vină și pentru asta?

În acest fel vom afla atât noi cât și CCR câți bani din cei 869 milioane suspendați am pierdut definitiv din cererea de plată nr. 3 (probabil în jur de 450-500 mil euro, cel puțin) și mai ales cine sunt adevărații responsabili, adică CCR de pildă sau, dimpotrivă, chiar Guvernul”, mai scrie Toni Neacșu pe Facebook.

Imunitatea judecătorilor în fața presiunilor politice

Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a intervenit în această dispută, oferind o perspectivă mai nuanțată. Deși critică subtil metoda aleasă de premier, el susține că judecătorii constituționali sunt suficient de experimentați pentru a nu fi influențați de astfel de „scrisori de avertizare”.

„Judecătorii nu se lasă impresionați”, a subliniat Toader, comparând demersul Executivului cu punctele de vedere amicus curiae. Cu toate acestea, ambele opinii cad asupra unui aspect: Guvernul a creat un precedent periculos, încercând să transforme o instanță constituțională într-un arbitru al propriilor eșecuri administrative.

Citește și: Ciprian Ciucu: „Sunt prost, că iert repede”. Ce spune primarul Capitalei despre relația cu Cătălin Drulă după campania electorală

Presiunea jaloanelor duce la manevre politice

Analiza celor doi juriști scoate la iveală ceea ce pare a fi o strategie politică de criză. În contextul în care termenele pentru PNRR devin tot mai stringente, scrisoarea referitoare la „cei 231 de milioane de euro” pare mai degrabă un instrument de imagine publică decât un demers juridic.

Concluzia este dură pentru echipa premierului: invocarea Constituției pentru a grăbi decizia CCR nu reprezintă doar o eroare tehnică, ci o tentativă de a dezechilibra puterile în stat pentru a proteja prestigiul politic al unui Executiv presat de datorii și angajamente externe.