Ortodoxe: Sfântul Mucenic Nichifor
Greco-catolice: Sf. m. Nichifor
Romano-catolice: Sf. Apolonia, fc. m
Sfântul Mucenic Nichifor a trăit în secolul al III-lea și, o vreme, a fost foarte bun prieten cu preotul creștin Sapriciu. Între cei doi s-a strecurat însă vrajba, iar prietenia lor s-a transformat treptat în ură. După un timp, Nichifor și-a recunoscut greșeala și, având remușcări, a încercat să se împace. Săa așezat chiar în genunchi în fața prietenului căruia i-a greșit, dar acesta nu avrut să-l ierte.
Citeste si Dan Negru, dezvăluiri despre biserica din București care ascunde un secret despre Arsenie Boca
În vremea prigoanei împotriva creștinilor, Sapriciu a fost condamnat la moarte prin tăierea capului. Aflând aceasta, Nichifor a alergat din nou la el, dorind să refacă legătura dintre ei și să primească iertarea înainte de sfârșit. Însă, în continuare, Sapriciu a rămas neînduplecat și a refuzat împăcarea.
Din pricina împietririi inimii sale, Dumnezeu a îngăduit ca harul să se depărteze de Sapriciu, iar acesta s-a lepădat de credință, alegând să aducă jertfă zeilor pentru a-și salva viața. Văzând aceasta, Sfântul Nichifor a mărturisit cu glas tare credința sa, spunând că el este creștin și că crede în Hristos.
Cerând să fie ucis în locul lui, Nichifor a primit moarte mucenicească, fiind tăiat pentru Hristos în locul fostului său prieten, potrivit crestinortodox.ro
Mucenicul tău, Doamne, Nichifor, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.
Arătându-te împlinitor al Poruncilor Domnului, te-ai împăcat cu vrăjmaşul, cel ce avea mereu gândul împotriva ta, mucenice; şi în locul aceluia ai luat sfârşitul prin sabie, fericite, chemându-te pe tine Dumnezeu.
Pentru aceasta arătându-te purtător de biruinţă, aşa precum îţi era numele, însuşi te-a încununat ca un stăpân, precum se cuvenea, luptătorule nebiruit; roagă pe Hristos Dumnezeu să dăruiască iertare de greşeli celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.
Laudă de mulţumire după datorie aduc ţie, Stăpână, pentru toate darurile tale, ca văduva aceea, cei doi bănuţi; că tu te-ai arătat Acoperământ şi Ajutor, scoţându-mă pururea din ispite şi din necazuri.
Pentru aceasta, izbăvindu-mă ca din mijlocul cuptorului cel învăpăiat, de cei ce mă necăjesc, din inimă strig ţie: Născătoare de Dumnezeu, ajută-mi mie, rugând pe Fiul tău şi Dumnezeu, să-mi dea iertare de greşeli; că pe tine te am Nădejde eu nevrednicul, robul tău. Amin!