Tudor Chirilă se ia la trântă cu ministrul Culturii, pe tema pontării artiștilor. ”Rea voință, ignoranță, prostie?” / ”Bucuros că îmi monitorizezi activitatea!”

Scandalul privind pontarea artiștilor i-a prilejuit lui Tudor Chirilă un schimb de replici cu ministrul Culturii, Andras Demeter. Locul? Facebook, unde Chirilă a postat un text amplu în care atrage atenția asupra mai multor probleme din ”ograda” ministrului.

Despre munca artiștilor, juratul de la ”Vocea României” spune că nu poate fi măsurată ”cu șublerul, calculatorul sau excel-ul”.

În opinia lui Chirilă, ” criteriile de validare a valorii unui artist țin nu doar de orele muncite sau de prezență la teatru, ci de un ansamblu de factori care devin variabile ale problemei, nu constante”.

În aceeși postare, artistul reclamă și alte probleme, subliniind că ministrul Demeter ” nu înțelege profesia pe care o practică”.

Alte articole

Bolojan, după anunțul recesiunii făcut de ”oracolul” liberal Thuma: ”Nu mai putem consuma decât ceea ce ne putem permite”

Ilie Bolojan, despre scandalul pensiilor speciale: Amânările CCR pot costa România un spital nou

”În general în România ne lipsesc nuanțele. Și atunci când legiferăm. Că de multe ori sunt luate măsuri care vizează categorii distincte de muncă sau de ocupații astfel încât ele nu se pot aplica în bloc, tuturor. Poate că merge să normezi munca unui bibliotecar sau a unui lucrător la muzeu, să-i pui să ponteze, a unui contabil sau șef de resurse umane dintr-o instituție de cultură, dar ar trebui să știi, dacă tot ai ajuns ministru al culturii, că există artiști cum ar fi actorii, a căror muncă nu se poate măsura cu șublerul, calculatorul sau excel-ul. Și că criteriile de validare a valorii unui artist țin nu doar de orele muncite sau de prezență la teatru, ci de un ansamblu de factori care devin variabile ale problemei, nu constante.
De aia nu poți să compari muzeografi cu actori, instrumentiști cu bibliotecari, dansatori cu manageri culturali și să aplici șabloane în care nu se potrivește nimeni. Sigur, pontajul a existat dintotdeauna conform Codului Muncii, dar de la un ministru al culturii aștepți reglementarea specificului profesiei de artist, nu înregimentarea în aberațiile legislative existente.
Un simplu exemplu este că de multe ori și dacă ar vrea un actor n-ar avea ce să caute le teatru doar ca să ponteze.
Noi la Teatrul de Comedie avem trei săli, să zicem că se repetă simultan în toate trei (nu ar fi posibil pentru că Primăria nu ne dă bani pentru o asemenea abundență) și aceste trei producții au distribuții care nu acoperă întreg colectivul teatrului, ce fac ceilalți, vin la teatru să stea în cabine sau birouri? Se desăvârșesc profesional așteptând cuminți următorul rol undeva pe un hol, de la 9 la 17? Dacă măsura asta vrea să demonstreze că unii (actori) muncesc mai mult și alții mai puțin e inutilă și lipsită de logică, știm deja asta.
Eu muncesc într-un teatru în care un coleg care nu a jucat nici 10% din cât am avut norocul să joc eu, câștigă mai bine ca mine pentru că are doctorat. De peste 15 ani se întâmplă asta. Cu ce va schimba situația dacă vine să ponteze în fiecare zi, dar nu va urca pe scenă pentru că regizorii aleg mereu altă distribuție?
Adevărata problemă nu este cum au ajuns unii actori să își ia nemeritat salariul, cum au ajuns actori care nu joacă de ani de zile să câștige un concurs de pe urma căruia înțelegem că o comisie (din teatru) a decis că s-a prezentat un actor talentat, de care teatrul, repertoriul, au nevoie.
Oricum, faptul că Ministrul Culturii nu înțelege profesia pe care o practică e la fel de frustrant pentru noi cum ar trebui să fie și pentru el”, a scris Tudor Chirilă, pe rețeaua de socializare.

Citește și Actorii ies în stradă! Sunt revoltați că statul ar vrea să le normeze munca – opt ore pe zi, ca la fabrică! Ministrul Culturii: ”Nimic mai fals!”

Chirilă, despre pontarea artiștilor: ”Nu e prima evidentă stupiditate”

Tot Chirilă susține și că pontarea artiștilor ”nu e prima evidentă stupiditate” venită dinspre Ministerul Culturii.

”Doar că aberația asta pilot cu normarea nu e prima evidentă stupiditate. Ministrul Culturii a demonstrat că nu știe prea multe nici despre legea drepturilor de autor, nu cunoaște categoriile de drepturi și se bazează excesiv de mult pe consilieri sau diverși lucrători din Ministerul Culturii ale căror observații le ia ca pe litera unei noi legi pe care nu-și bate capul s-o înțeleagă.
Asta s-a întâmplat și cu situația în care, în virtutea unor directive europene greșit interpretate, s-a ajuns ca o categorie de drepturi a artiștilor să poată fi exceptată de la plată de către cei care utilizau muzica. Sau s-a propus înființarea unui colector unic (al tuturor categoriilor de drepturi pentru simplificarea plăților de către autori) care să fie finanțat din drepturile nerevendicate de artiști, dar care tot bani privați sunt, la care statul nu ar trebui să aibă acces, că nu e naționalizare, nici comunism.
Am constatat pe pielea mea cum pe parcursul a câtorva luni, deși au fost aduse nenumărate amendamente și propuneri de modificare, ordonanța apărea spre publicare neschimbată. Rea voință, ignoranță, prostie?
A mai demonstrat ministrul că nu are nicio treabă cu postul pe care îl ocupă când s-a pus în discuție desființarea de facto a Institului Național al Patrimoniului prin absorbție sau comasare cu Ministerul, lucru care periclitează grav autonomia INP și sună a încurajare pentru mafia imobiliară, care își dorește în general cât mai puține clădiri monument recuperate și cât mai multe terenuri refolosite.
Nici la concursuri transparente nu se pricepe Demeter Andrasz, în șapte luni de la preluarea mandatului nu a putut să organizeze un concurs la Teatrul Național, ba mai mult, a reușit să enerveze pe toată lumea, prin propunerea ca un candidat la postul de manager să fi activat minim zece ani într-o instituție de stat. Prin urmare nu contează proiectul de management, ci vechimea în sistem. Și sună a dedicație un pic, nu-i așa?
Nu mă aștept ca ministrul culturii să-și dea demisia. Traseul lui prin instituțiile de cultură (TVR, Radioul public, Ministerul Culturii) vorbește de la sine. Fudulia nu implică introspecție sau auto analiză.
Cultura română nu este o prioritate pentru nimeni. Nici pentru guvern, nici pentru suveraniștii care se bat cu pumnii în piept că ne pierdem identitatea. N-o să vedeți nicio poziție oficială de protest a partidelor așa zis naționaliste, de fapt extremiste, cum că acest minister a ajuns la UDMR. Adică era mină de aur în comunicarea suveranistă, uite domle’ cine se ocupă de cultura noastră națională, cum e posibil, bla, bla. Nimic, nu e o temă importantă – că așa au avut grijă toți timp de treizecișicinci de ani. Nu s-a dat niciun suveranist cu fundul de pământ că nu are Teatrul Național manager sau că se politizează administrarea patrimoniului prin absorbția INP, două instituții în directă legătură cu identitatea națională despre care fac ei caz atât.
Deci, nu mă aștept să-și dea demisia Demeter András István. Nici nu mă aștept să i-o ceară Bolojan, că dacă Marinescu și Predoiu sunt în guvern Andrasz pare frecventabil.
Dar asta nu înseamnă că nu văd, după cât mandat a avut, că ministrul culturii nu e doar nepriceput, ci și lipsit de bune sau constructive intenții.
PS. La fel cum nu mă aștept ca Ciprian Ciucu să organizeze concurs în teatrele din București. Deși a promis. Cultura, am convenit, nu e o prioritate. Va deveni, când nu va mai fi deloc”, a mai scris juratul de la ”Vocea României”, unul dintre cei mai populari muzicieni și actori autohtoni.

Ministrul Culturii i-a replicat subliniind că prin așa-zisa pontare a artiștilor ar fi o ”propunere de auto-reglementare a domeniului”.

”Stimate domnule Tudor Chirilă, dragă Tudor, Hai să facem o mică recapitulare:
– în 2023, Curtea de Conturi a notificat Ministerul Culturii,
– din 2023 până în 2025 au avut loc … consultări pe problemă,
– în 2025 am alcătuit un grup de lucru, din reprezentanți desemnați/voluntari din rândul breslelor, care a eleborat un document, o încercare de AUTO-reglementare: INSTRUCȚIUNILE – ca răspuns la solicitarea cu caracter IMPERATIV a Curții de Conturi,
– in 2026 ele au fost făcute publice,
– se va intra (sau nu) în perioadă de 30 de zile de testare, doar în instituțiile subordonate Ministerului Culturii,
– se vor analiza rezultatele și, în funcție de aceste rezultate, va fi luată o decizie. Sunt mai multe posibilități: fie se modifică / îmbunătățesc anumite aspecte și instrucțiunile devin norme, fie se constată că sunt perfect aplicabile și devin norme, fie se constată că nu funcționează și se renunță la ele cu desăvârșire.
Pentru asta ar fi necesară, totuși, încercarea lor în practică.
Ca un exemplu ‘plastic’: este cam ca la repetiții: o propunere teoretică genială nu pușcă pe scenă, sau o idee aparent neinspirată se dovedește, în mod neașteptat, foarte utilă în practică.
Da, pe fondul eșuării tuturor încercărilor de reglementare, a celor de sus în jos, am încercat din sens opus. Prin această propunere de auto-reglementare a domeniului. Tocmai în considerarea situațiilor descrise de tine în partea introductiv-onestă a postării tale.
În rest: bucuros că îmi monitorizezi activitatea!”, a fost reacția lui Andras Demeter.

Chirilă nu a fost însă mulțumit de explicațiile ministrului. ”Mulțumesc pentru informare. Așa cum am spus, proiectul pilot e cea mai mică problemă a dumneavoastră. Cea mai mare e neînțelegerea funcției pe care o exercitați lucru pe care mi l-ați demonstrat cu prisosință în problema legii drepturilor de autor, respectiv modificarea ei în virtutea unor directive europene greșit interpretate și a unei comunicări defectuoase cu comisia europeană”, a comentat el, la răspunsul lui Demeter.

Citește și Ce au întrebat-o românii pe asistenta virtuală ANA, de la ANAF. 80% dintre contribuabili au solicitat același lucru