Ilie Bolojan a susținut, în direct la Digi24, că orice decizie privind majorările sau reducerile de taxe trebuie să fie ghidată de bunul-simț economic și de responsabilitatea față de bugetul public. Acesta afirmă că, în situația în care statul a avut posibilitatea să opereze creșteri peste nivelul minim, trebuie să existe și deschiderea de a reveni la nivelul de bază atunci când contextul o impune.
„Am răspuns de imediat ce mi s-a părut de bun simț. În condițiile în care a făcut o majorare peste nivelul minim, Dacă tot ai avut posibilitatea să crești, mi se pare că ar trebui să-i dăm posibilitatea să și scadă, să revină la nivelul de bază. Asta mi se pare de bun simț. Dacă te duci sub nivelul minim, cineva trebuie să pune acești bani.
Am spus nu e o problemă. Tot ce se propune s-ar putea face cu o singură condiție. De unde găsim banii să acoperim anumite discount-uri pe care le facem anumite oferte, pentru că a nu căuta formula asta Ne întoarcem de unde am plecat. Deci din nou, cheltuim ca o familie mai mult decât ne putem permite”.
Ilie Bolojan atrage atenția că situația din administrația locală nu poate fi tratată uniform, deoarece există diferențe majore între comunele care și-au dimensionat corect aparatul administrativ și cele care au angajat peste necesar.
„Nu este posibil. Primarii de comune nu cred că doresc ca la ei să nu fie niciun fel de reducere, dar sunt o parte din primăriile de comune care au un personal corect calculat și unde nu vor fi reduceri și avem o altă parte din comune care, din păcate, și-au angajat mai mulți oameni decât era necesar și acum, sigur, când se calculează în mod corect, vor trebui să reducă acest personal suplimentar, ceea ce doresc primarii de comune în general, pentru că aici e o problemă care ține de capacitatea lor financiară redusă, este să primească de la guvern, într-o anumită formulă, sumele care să le permită să funcționeze.
Sau dovedim cetățenilor noștri că actuala administrație în formula în care este astăzi, cu acest număr de comune, de orașe, de municipii, poate funcționa în actualele cadre organizatorice, cu personal mai redus și mai eficient, o ipoteză de lucru, asta există un acord în momentul de față, sau dacă nu vom dovedi acest lucru, și în primul rând asta ține de fiecare primar în parte, este doar o problemă de timp. Până când România nu mai poate suporta aceste transferuri și se va ajunge la o reorganizare administrativă teritorială. Când vom fi cu spatele la zid? Noi, în general, nu luăm aceste măsuri decât în ultimul stadiu. Gândiți-vă că dacă noi am fi luat măsurile de corecție la impozitele pe proprietate, de exemplu, din 2022, 2023, 2024 și am fi făcut o creștere etapizată de 15-20%, nu știu de unde am fi dat seama. Dar cu cât amâni o boală, exact ca o boală pe care o ai, și ajungi într-un stadiu terminal, cu atâta riscurile și costurile sunt mai mari. Asta trebuie să facem și noi”.