Șeful apărării din Norvegia susține că Rusia ar putea să invadeze țara nordică pentru a-și proteja activele nucleare

Șeful apărării din Norvegia a declarat că Oslo nu poate exclude posibilitatea unei viitoare invazii rusești, sugerând că Moscova ar putea acționa împotriva Norvegiei pentru a-și proteja activele nucleare staționate în nordul îndepărtat, potrivit The Guardian.

Șeful apărării din Norvegia susține că Rusia i-ar putea invada țara pentru a-și proteja capacitățile nucleare

„Nu excludem o ocupare de teritoriu de către Rusia ca parte a planului lor de a-și proteja propriile capacități nucleare, care sunt singurul lucru pe care îl mai au și care amenință cu adevărat Statele Unite”, a spus generalul Eirik Kristoffersen, șeful apărării Norvegiei.

El a recunoscut că Rusia nu are obiective de cucerire în Norvegia în același mod în care le-a avut în Ucraina sau în alte teritorii fost sovietice, dar a subliniat că o mare parte din arsenalul nuclear rus se află în peninsula Kola, la mică distanță de granița norvegiană, inclusiv submarine nucleare, rachete terestre și aeronave capabile să transporte armament nuclear. Acestea ar fi cruciale dacă Rusia ar intra în conflict cu NATO în altă parte.

„Nu excludem acest scenariu, pentru că este încă o opțiune pentru Rusia să facă asta pentru a se asigura că își protejează capacitățile nucleare, capacitatea de a lansa un al doilea atac. Acesta este, într-un fel, scenariul pentru nordul îndepărtat pentru care ne pregătim”, a spus el.

Alte articole

Mărturisirea neașteptată a unui biatlonist din Norvegia, după ce a câștigat o medalie la Jocurile Olimpice de iarnă. A recunoscut în direct că și-a înșelat iubita

Război în Ucraina. Rusia a bombardat masiv regiunea Harkov, sunt civili morţi şi răniţi. Incendiu la o fabrică Volgograd în urma unui atac cu drone VIDEO

Într-un amplu interviu acordat publicației The Guardian, Kristoffersen a criticat dur comentariile recente ale lui Donald Trump despre Groenlanda, precum și afirmațiile „inacceptabile” ale președintelui american potrivit cărora țările aliate nu ar fi fost în prima linie în Afganistan, în timp ce trupele americane ar fi dus greul luptelor.

„Nu avea sens ce a spus, iar eu știu că toți prietenii mei americani din Afganistan știu asta”, a declarat Kristoffersen, în vârstă de 56 de ani, ofițer de carieră care a participat la mai multe misiuni în Afganistan.

„Am fost cu siguranță în prima linie. Am desfășurat întreaga gamă de misiuni, de la arestarea liderilor talibani la instruirea afganilor și desfășurarea de operațiuni de supraveghere. Am pierdut 10 norvegieni. Am pierdut prieteni acolo. Așa că toți am simțit că nu are sens”, a spus el.

„În același timp, am simțit că acesta este președintele Trump. Nu l-am văzut niciodată în Afganistan. Nu știe despre ce vorbește când spune aceste lucruri. Un președinte nu ar trebui să spună astfel de lucruri, dar nu m-a afectat direct. Îngrijorarea mea a fost pentru veteranii norvegieni, pentru rudele celor pe care i-am pierdut, pentru soldații pierduți.”

Kristoffersen este șeful apărării Norvegiei din 2020, fiind responsabil de forțele armate ale țării, precum și de serviciul de informații. A fost o perioadă de schimbări intense, deoarece invazia Rusiei în Ucraina a forțat o regândire a securității europene, cu Suedia și Finlanda alăturându-se Norvegiei în alianța NATO, iar țara și-a consolidat zonele de graniță cu Rusia din nord.

Kristoffersen a spus că, deși Norvegia ia în calcul amenințarea unei invazii rusești clasice, tacticile actuale ale Rusiei sunt mai difuze. „Dacă te pregătești pentru ce e mai rău, nimic nu te împiedică să poți contracara și sabotajul și alte amenințări hibride”, a spus el.

El a adăugat, însă, că Norvegia și Rusia mențin încă unele contacte directe privind misiunile de căutare și salvare în Marea Barents și că au loc întâlniri regulate la graniță între reprezentanții celor două armate.

Acesta a recomandat înființarea unei linii telefonice militare directe între cele două capitale pentru a exista un canal de comunicare care să evite escaladarea pe baza unor neînțelegeri. El a spus că acțiunile Rusiei în nordul îndepărtat au fost, în general, mai puțin agresive decât cele din Marea Baltică.

„Până acum, ceea ce am văzut în materie de încălcări ale spațiului aerian în zona noastră au fost neînțelegeri. Rusia desfășoară mult bruiaj [GPS], iar noi credem că acest bruiaj le afectează și propriile aeronave”, a spus el.

„Nu au spus asta, dar vedem că atunci când apare o încălcare a spațiului aerian este de obicei din cauza lipsei de experiență a piloților. Când discutăm cu rușii, ei răspund, de fapt, într-un mod foarte profesionist și previzibil.”

Referindu-se la teritoriul nordic al Norvegiei, Svalbard, unde există o așezare rusească și care nu poate fi militarizată potrivit prevederilor unui tratat din 1920, Kristoffersen a spus că Rusia „respectă tratatul” și că Norvegia nu are planuri de a militariza zona.

Moscova a acuzat Oslo că ar militariza discret Svalbard, însă Kristoffersen a spus că aceasta este doar o afirmație propagandistică în care Moscova nici măcar nu crede cu adevărat.

În ceea ce privește afirmația lui Trump potrivit căreia China și Rusia ar avea ambiții militare legate de Groenlanda, Kristoffersen a spus că este „foarte ciudat” să audă astfel de declarații.

„Avem o imagine foarte bună asupra a ceea ce se întâmplă în Arctica prin intermediul serviciului nostru de informații și nu vedem nimic de acest fel în Groenlanda… vedem activitate rusă cu submarinele lor și, de asemenea, programul lor subacvatic în zona tradițională a Arcticii… dar nu este vorba despre Groenlanda, ci despre accesul la Atlantic”, a spus el.

Ce crede șeful armatei norvegiene despre „momentul Groenlanda”

Declarațiile sale au venit în contextul în care președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat într-un interviu acordat unui grup de ziare europene că Europa se află într-un „moment Groenlanda” și a cerut statelor să țină piept lui Trump.

Macron a spus că atunci când există „agresiune flagrantă… nu trebuie să ne plecăm capul și nici să încercăm să ajungem la un compromis. Am încercat această strategie timp de luni de zile și nu funcționează. Dar, mai presus de toate, din punct de vedere strategic, ea duce la creșterea dependenței Europei.”

El a spus că panica legată de Groenlanda este departe de a se fi încheiat. „Există amenințări și intimidări, iar apoi, brusc, Washingtonul face un pas înapoi. Și credem că totul s-a terminat. Dar să nu credeți asta nicio clipă”, a transmis acesta.

Întrebat dacă Danemarca și aliații săi ar avea vreo șansă să respingă o eventuală preluare militară americană a Groenlandei, dacă Trump ar merge până la capăt cu un astfel de plan, Kristoffersen a răspuns: „Nu o vor face, deci este o întrebare ipotetică.”

El a lansat însă un avertisment pentru Trump și armata americană. „Dacă Rusia învață ceva din războiul din Ucraina, cred că este faptul că nu este niciodată o idee bună să ocupi o țară. Dacă oamenii nu își doresc asta, te va costa foarte mulți bani și mult efort, iar în cele din urmă vei pierde.

Să ocupi un teritoriu, la început, este adesea foarte ușor, dar să menții ocupația este foarte, foarte greu. Și cred că toate puterile expansioniste au experimentat acest lucru.”