Un nou sondaj realizat de INSCOP Research pentru Informat.ro arată că Armata României se bucură de a doua cea mai multă încredere în rândul românilor după Biserică. Totuși, se pare că, în funcție de partidul susținut, românii au mai multă sau mai puțină încredere în instituție, după caz.
Astfel, 79% dintre votanții PSD și 77% dintre votanții PNL au încredere ridicată în Armată, procentul scade la 63% în rândul votanților USR și la numai 57% în rândul votanților AUR.
Deși majoritatea electoratului AUR are o atitudine pozitivă față de Armată, diferența față de votanții partidelor clasice este una surprinzătoare, arată Roxana Bratu de la INSCOP Research.
Citește și : Lista scurtă pentru noi şefi de la SRI şi SIE. Nicuşor Dan ia în considerare trei nume
În ciuda faptului că AUR se definește ca partid suveranist, ce pune pe primul loc țara, iar Armata este adesea privită ca reper național, românii care susțin formațiunea condusă de George Simion nu sunt prea încântați de Armata Română.
Explicația constă tocmai în faptul că naționalismul promovat de George Simion nu este unul centrat pe stat și pe mecanismele sale, ci unul identitar și emoțional, în opoziție cu „sistemul”.
Statul român este prezentat în discursul său ca fiind unul slăbit și capturat de o clasă externă subordonată intereselor externe. Având în vedere că suntem membri NATO, Armata ajunge să fie privită cu anumite rezerve, însă nu contestată în mod direct.
Aceste rezerve au fost accentuate și de Războiul din Ucraina, având în vedere sprijinul militar și logistic oferit de România Ucrainei. Astfel, Armata Română nu mai este văzută ca un garant al securității naționale, ci și ca o instituție încorporată într-o arhitectură geopolitică acuzată că limitează suveranitatea României.
Metodologie: Datele ediției a VII-a a BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.