Eurovision 2026. „Toţi membrii juriului au jurizat la sfârşitul fiecărei zile, dar nu au trimis punctajele lor decât la sfârşitul celor trei zile. Când au făcut comparaţie şi cu toţi soliştii care au fost în semifinale, au arătat notele lor şi apoi s-a făcut un clasament„, a declarat Iuliana Marciuc, producătorul Selecţiei Naţionale.
Cei zece finaliști sunt: Alejandro Zandes & Emil Rengle („Bailando Solo”), Alexandra Căpitănescu („Choke Me”), Edward Maya x LavBbe x Costi („Everybody Needs Somebody”), Emy Alupei („Tili Bom”), HVNDS („HVNDS – DOR”), Monica Odagiu („Fereastră Pentru Un Orb”), Olivia Addams („Croco”), Robert Lukian („Fire to the lies”), Vanu („Therapy Enemy”) şi Yguana („Happy Birthday”).
Feedback-ul fanilor şi calitatea pieselor semifinaliste au convins organizatorii să implice publicul în procesul de jurizare. Astfel, piesele clasate pe locurile 11-15, conform punctajului acordat de Juriul de specialitate în etapa de audiţii a semifinalei, intră într-o procedură distinctă de calificare în finală, denumită „Wild Card din partea publicului”.
Până pe 15 februarie, la ora 19:00, publicul va putea viziona pe canalul oficial de YouTube al TVR cele cinci piese eligibile. Acestea sunt: Alexa & Aria Moon – „iELE”, Antonio Pican – „Humans”, Bogdan Medvedi – „Broken Heart”, Impact – „Bengalo” şi Wrs – „All The Way”.
Piesa care va avea cele mai multe vizualizări pe canalul de Youtube din lista celor cinci, va intra în finală, alături de celelalte zece, alese de juriul de specialitate. Lineup-ul finalei va fi completat duminică seara, la ora 20.00, când va fi anunţată piesa care va beneficia de un wild card din partea publicului pentru ultimul act al Selecţiei Naţionale.
România va intra pe 14 mai în concursul internaţional, în semifinala cu numărul doi Sub sloganul „United by Music”, Eurovision Song Contest 2026, care va avea loc la Viena, cu semifinalele pe 12 şi 14 mai şi finala pe 16 mai.
Fost concurent Românii au talent: Atac dur la adresa organizatorilor Eurovision: „ Nu prea merge cu piese făcute în garaj!”.

Scandalul ia amploare în jurul Eurovision Song Contest. După semifinalele care au împărțit publicul, fostul concurent de la Românii au talent, Vladimir Tătaru, lansează un atac direct la adresa modului în care este tratată competiția, mai ales când vine vorba de România.
Artistul spune răspicat că problema nu este la cântăreți, ci la bani și producție:
„Nu artiștii sunt cea mai mare problemă de la Eurovision. Cu toții am văzut semifinalele, părerile sunt împărțite, însă haideți să vă spun eu care este problema din punctul meu de vedere. Într-un show ca acesta, din păcate, nu este vorba numai despre voce, este vorba despre mult mai multe aturi. Este vorba despre tunuri de fum, coregrafie, lasere, lumini și multe altele.”
Declarațiile devin și mai tăioase când intră în detalii despre bugete:
„Într-un concurs în care vin alte țări, cum ar fi Suedia, care vine cu o investiție de 150.000 de euro, Germania 250.000 de euro, România are un buget de 150.000 de ron, adică 30.000 de euro. Nu prea înțelege nimeni faptul că este nevoie de investiție și piesele făcute în garaj, așa cum se făceau la un moment dat, nu mai au nicio șansă în fața mastodonților care vin cu piese din Occident, cum ar fi Norvegia, Finlanda, țările nordice în general, care sunt top din punct de vedere al producției.”
Mesajul lui Vladimir este clar și incomod: într-o competiție dominată de lumini, efecte speciale și coregrafii spectaculoase, România intră în ring cu resurse minime. Iar concluzia lui lovește frontal organizatorii și strategia actuală:
„Nu artiștii sunt cea mai mare problemă de la Eurovision.”
În timp ce alte țări pompează sute de mii de euro în fiecare apariție, România rămâne, spune el, blocată la nivelul „pieselor făcute în garaj”. Un semnal de alarmă care reaprinde scandalul și ridică o întrebare dureroasă: mai are România vreo șansă reală pe scena Eurovision fără investiții serioase?