România a intrat în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce şi în trimestrul 3 din 2025 PIB-ul a scăzut faţă de trimestrul 2 cu 0,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).
Premierul Ilie Bolojan afirmă că recesiunea tehnică anunţată vineri de către specialişti era inevitabilă şi anticipată, întrucât România a început trecerea de la ”un model bazat pe deficit şi consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară”.
Stagflația este o situație economică rară și dificilă, caracterizată prin combinația dintre stagnare ori creștere economică foarte mică, plus inflație ridicată, la care se adaugă un nivel înalt al șomajului.
În cadrul unui interviu acordat pentru Ziare.com, economistul Radu Nechita a oferit mai multe precizări pe marginea acestui subiect. Potrivit profesorului universitar, țara noastră a ajuns deja să se califice în definiția stagflației, „parțial”.
„România se încadrează parțial la definiția de stagflație, adică o creștere economică cvasi-nulă sau chiar negativă – adică, descreștere sau recesiune. La un alt criteriu, rata șomajului, stăm mai bine, în sensul că ea nu este foarte ridicată, comparând cu alte țări UE”, a explicat analistul.
Dacă fenomenele negative din economie vor persista, România are toate șansele de a intra în scenariul stagflaționist, pe deplin.
„Totuși, pentru a vorbi de stagflație în declinul sens al cuvântului, ar trebui ținut cont și de factorul timp, adică ar trebui ca aceste fenomene negative să persiste o perioada îndelungată. Pe scurt, avem semnele unei stagflații, dar nu o stagflație propriu-zisă”, a declarat Nechita.