La mijlocul lunii februarie 2026, în piețele din București au început deja să apară producătorii din Giurgiu și Dâmbovița, cu primele tranșe de varză nouă.
Tarabele piețelor încep să prindă culoare: salată, ceapă verde, ridichi de lună, toate sunt așezate la dungă. Lângă el, stau primele căpățâni de varză nouă.
„Zece lei kiologramul, doamnă. E varză nouă, fragedă”, spune un vânzător, ridicând o căpățână ca pe un trofeu.
Citește și: Primele roşii româneşti ajung în pieţe din martie. Cât va costa un kilogram, preţul este uriaş
„Anul trecut era șapte. Țin minte că am luat pentru sarmale de post”, spune o femeie care a mers să facă piața.
Vânzătorul ridică din umeri: „Anul trecut e anul trecut, anul ăsta e anul ăsta. Costuri, motorină, Bolojan, ăștia… Varza-i varză! Dai un ban, dar e marfă nouă”.
Un domn care a văzut la tarabă varza de Giurgiu a scos instant telefonul din bzuunar.
„O pun pe grupul de familie! Ne-am tehnologizat. Avem WhatsApp d-ăsta”, spune bărbatul amuzat. „Dați un ban, dar știți ce mâmcați”, intervine vânzătorul, care tocmai a încasat 27 de lei pentru o varză, arată Libertatea.

Producătorii susțin că varza este adusă din solarii încălzite, cu cheltuieli mai mari decât sezonul trecut.
„Am riscat mult anul ăsta. Ba frig, ba ploi… Cine a scos varză timpurie a băgat bani serioși”, explică un agricultor venit cu duba din Giurgiu.
Puțini pleacă, totuși, cu o căpățână de varză acasă, în timp ce alții caută să cumpere o căpățână mică pentru a-și potoli pofta: „Fac o salată simplă, cu ulei și lămâie. De poftă”, spune o clientă.
Potrivit statisticilor, în România se cultivă varză pe aproximativ 37.000 de hectare, deși această suprafață a scăzut cu 10.000 de hectare față de acum un deceniu. Potrivit INS, producția în ultimul an a trecut de 600.000 de tone.
În 2020, România se situa printre primele cinci țări europene ca volum de producție de varză.