Uniunea Europeană este văzută în mod diferit de români, în funcție de genul lor, după cum arată datele celui mai recent Barometru Informat.ro – INSCOP Research. Există diferențe semnificative între bărbați și femei în privința suveranității naționale și a protejării intereselor economice în cadrul UE.
În ceea ce privește suveranitatea națională, 45% dintre bărbați consideră că apartenența la UE limitează suveranitatea României, comparativ cu numai 32% dintre femei. Un procent de 49% dintre femei sunt de părere că UE nu limitează suveranitatea, față de circa 43% dintre bărbați.
Diferența dintre cele două sexe arată că bărbații au o atitudine mai critică și mai suveranistă, în timp ce femeile percep integrarea europeană neutru sau chiar favorabil.
Polarizantă este și tema apărării intereselor economice ale României. Întrebați ce ar trebui să facă România pentru protejarea economiei sale, 75% dintre femei susțin varianta negocierii unor condiții mai favorabile în cadrul Uniunii, față de 64% din bărbați.
Opțiunea mai radicală a părăsirii Uniunii Europene este mai frecventă în cadrul bărbaților decât în rândul femeilor, un procent mai mult decât dublu dintre respondenții de sex masculin (16%) susținând o astfel de perspectivă.
Prin urmare, femeile sunt dispuse să accepte soluții negociate cu răbdare, în timp ce bărbații sunt adepții unor abordări mai radicale.
Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP Research arată că genul nu este o simplă variabilă demografică, ci un factor explicativ important al raportării la Uniunea Europeană. Bărbații se poziționează mai frecvent într-o logică a pierderii de suveranitate și a opțiunilor radicale, în timp ce femeile manifestă o orientare mai pragmatică, favorabilă menținerii și ajustării parcursului European prin negociere și compromis.
Metodologie: Datele ediției a VII-a a BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.