Postul Mare are o durată de 40 de zile și reprezintă atât un timp de reflecție și curățire sufletească, cât și de disciplină alimentară. De asemenea, este postul care precede sărbătoarea Învierii Domnului.
Înainte de intrarea în post, credincioșii trec prin Săptămâna Albă, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna brânzei, care are loc între 16 și 22 februarie.
În această perioadă, carnea nu mai este permisă, însă alimentele precum laptele, brânza, ouăle și preparatele care le conțin pot fi consumate. Conform tradiției bisericești, această etapă are scopul de a pregăti treptat trupul și voința pentru postul propriu-zis, reprezentând o etapă de tranziție înainte de restricții alimentare mai severe.
Persoanele care țin post în această perioadă trebuie să mănânce mai puțin și să acorde mai mult timp rugăciunii, să evite certurile, discuțiile contradictorii și bârfele.
În prima săptămâna din post, de luni până joi, în fiecare seară au loc slujbe speciale cunoscute sub numele de Canonul cel Mare sau Canonul Sfântului Andrei Criteanul. Acest canon, care are 250 de strofe, este citit integral în cea de-a cincea miercuri din post.
Citește și: Bolojan și Ciucu au suferit o înfrângere zdrobitoare în PNL. Ce lovitură au încercat cei doi lideri liberali
Pe parcursul Postului Paștelui există două zile cu dezlegare la pește. Prima este pe 25 martie, de Buna Vestire, iar cea de-a doua pe 5 aprilie, în Duminica Floriilor.
Credincioșii care țin post trebuie să respecte restricțiile alimentare în restul timpului și sunt invitați la înfrânare, rugăciune și fapte bune. Astfel, esența postului este una de natură spirituală, nu doar nutritivă.
Fiecare duminică din Postul Mare are o semnificație aparte în tradiția ortodoxă.
În 2026, ortodocșii și romano-catolicii vor sărbători la date diferite Învierea Domnului. Credincioșii catolici vor sărbători Paștele pe 5 aprilie, iar ortodocșii pe 12 aprilie, la o săptămână distanță.