Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, anunță când va trece România la moneda euro: „Când vom reuși să aducem deficitul bugetar la 3% începem să discutăm”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, transmite că discuțiile privind intrarea României în zona euro ar putea să înceapă în cel puțin cinci ani dacă se reușește reducerea deficitului bugetar la 3%.

Mugur Isărescu dezvăluie când va adera România la moneda euro

„Când vom reuşi să aducem deficitul bugetar la 3% şi vedeţi că nu este o treabă uşoară, începem să discutăm despre un termen. Până atunci şi inflaţia va fi marginal mai ridicată, nu avem cum să o dăm în jos. E deficitul ţării. Nu e deficitul lui X sau a lui Y. L-au făcut diverse guvernări, dar e deficitul ţării, nu?

Citește și : Cel mai dur avertisment de la vârful BNR pentru români. Mugur Isărescu: „Nu vreau să fiu alarmist, mergem pe gheață subțire”

Eu personal nu agreez deloc bucuria unora care aşa vorbesc despre faptul că o să dăm cu capul de ziduri datorită acestui deficit şi datorită situaţiei ţării. Deficitul trebuie să fie finanţat. Dacă nu e finanţat deficitul, nu se mai plătesc pensii, nu se mai plătesc salarii ale bugetarilor şi aşa mai departe.

Alte articole

Mugur Isărescu aruncă bomba: România se află într-un „acord aproape permanent” cu FMI

Oportunitate profesională de neratat. UE oferă salarii de peste 5.000 de euro lunar

Trebuie să fim serioşi despre problema deficitului şi a datoriei. Cine a făcut datoria? Iar apare o întrebare. Au făcut-o guvernele, să o plătească guvernele. Guvernele au acţionat în numele ţării….Şi acum, ca să vă răspund şi direct, probabil că dacă programul care înseamnă aducerea deficitului sub 3% în următorii 2-3 ani funcţionează, probabil că discutăm în 5 ani despre intrarea în zona euro”, a spus Mugur Isărescu, întrebat când am putea vedea trecerea României la euro, scrie Agerpres.

Guvernatorul BNR susține că, pentru ca datoria publică să coboare sub 60%, pas necesar în adoptarea monedei, țara noastră ar trebui să înregistreze câțiva ani buni un deficit mai mic de 3% din PIB.

Mai mult, el a descris pașii întreprinși de BNR pentru pregătirea trecerii la moneda euro și a asigurat că instituția pe care o conduce sprijină pe toate căile rezonabile și adevărate intrarea în zona euro.

„Noi, Banca Naţională, până în 2018, în această clădire, vreau să fac precizarea că am auzit că s-ar fi opus cineva din sistemul bancar intrării în zona euro. Nu este adevărat. Deci până în 2018 am avut şedinţe ale unui comitet de trecere la euro. Aveam prin 2017 şi programul pe unde să oprească maşinile de transport valori care să aducă numerar euro, să oprească la Oradea, la Cluj, la Sibiu şi aşa mai departe şi unde să depună bancnotele.

Şi ultima şedinţă am făcut-o, pentru că am avut această capacitate, la Academia Română, cu premierul Viorica Dăncilă. Ne-am dus la Academia Română cu toate partidele politice în 2018 şi am vorbit despre intrarea în zona Euro. După care tema a dispărut. Într-adevăr, a apărut pandemia, a apărut războiul. Deci în această instituţie puteţi să aveţi toată garanţia că sprijinim pe toate căile rezonabile şi adevărate intrarea în zona euro”, a mai precizat Mugur Isărescu.

Datoria externă a României a depășit 60% din PIB. Ce spun economiștii

Având în vedere că la începutul lui 2026 România se confruntă cu o inflație de patru ori mai mare decât media europeană, se află în recesiune tehnică și are o datorie externă de peste 60% din PIB, trei economiști au prezentat previziunile lor pentru trecerea țării noastre la zona euro pentru Ziare.com.

Claudiu Năsui susține că singurul criteriu pe care România îl mai îndeplinea pentru aderarea la euro era datoria externă sub 60% din PIB, astfel că o astfel de perspectivă este tot mai îndepărtată.

„Fix despre asta am scris săptămâna trecută. În 2015, România îndeplinea toate criteriile de aderare la zona euro, mai puțin unul formal care era ușor de îndeplinit. Acum puțin timp, România mai îndeplinea un singur criteriu: statul să aibă datoria sub 60% din PIB. Acum nu-l mai îndeplinește nici pe acesta.

Asta înseamnă că dacă vom vrea să intrăm în zona euro, va trebui fie să facem un efort cu atât mai mare pe viitor și să avem chiar excedent bugetar – lucru care în România nu s-a întâmplat niciodată de la Revoluție până acum. Mă bucur că domnul Bolojan a stabilit că acesta este obiectivul de țară, dar acum sunt mai departe de el ca niciodată, iar efortul pentru a intra va fi cu atât mai mare”, a declarat Claudiu Năsui, pentru sursa citată.

Profesorul Bogdan Glăvan susține că România se îndepărtează de condițiile formale stabilite la nivel european și că datoria externă a țării noastre va crește în continuare.

„Părerea mea se desparte de ‘înțelepciunea convențională’, pentru că, în primul rând e important să ne ‘luminăm’ la cap. E important să înțelegem un lucru nu foarte relevant din punct de vedere practic, dar e necesar să discutăm despre el ca să știm cum să ne orientăm în spațiu. Putem folosi euro fără să cerem aprobarea cuiva. Pur și simplu putem decide noi, ca țară, să folosim euro. Sunt țări pe lume care au făcut asta, țări din Balcani. Economiile se euroizează sau se dolarizează spontan și cu asta basta. Venind mai în realitate și discutând în cadrul contextului politic românesc și al celui european, mai nou, aceste criterii care au fost stabilite pentru aderarea oficială la euro – ceea ce presupune că ai un loc la masa deciziilor – sunt criterii nerelevante pentru România.

Noi nu le îndeplinim și nici cum am putea face asta pe un orizont de timp rezonabil. Ne-am îndepărtat de ele. Avem o inflație foarte mare, deficit foarte mare. Ar trebui să scădem deficitul bugetar la 3% din PIB, ori asta e extrem de greu. De asta, datoria nu poate decât să crească. Sunt prognoze oficiale, potrivit cărora datoria publică va ajunge în câțiva ani la 70% din PIB. Sunt inevitabile. Ar fi fost bine să fi avut o strategie pe termen lung, fără de care nu avem cum să stabilizăm datoria”, a declarat Bogdan Glăvan, pentru Ziare.com.

Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, susține că este în interesul clasei politice ca România să nu treacă la zona Euro pentru că poate păcăli electoratul prin „monetizarea deficitului bugetar”.

„Șansele României să adere la zona euro nu sunt afectate, deoarece ele nu existau nici înainte de încălcarea acestui criteriu, iar când existau, autoritățile politico-monetare au preferat să păstreze sub controlul lor politica monetară pentru a putea păcăli electoratul prin monetizarea deficitului bugetar. Altfel spus, autoritățile politico-monetare au păstrat un mecanism de a furniza iluzii unui electorat care a votat mereu minciuni frumoase mai degrabă decât adevăruri neplăcute. Asistăm la o lecție de economie în direct, dar cu încetinitorul: cheltuielile publice excesive și ineficiente au fost mereu mai mari decât încasările bugetare, oricât de mult a crescut presiunea fiscală și sumele colectate la buget. Asta a însemnat deficite succesive, care s-au manifestat prin creșterea datoriei publice și prin inflație.

În 1998, când bulgarii au adoptat consiliul monetar ancorat în marca germană, trecând practic la euro înainte ca acesta să existe, autoritățile politico-monetare și economiștii puterii ne explicau că economia românească, ba nu ar rezista la o asemenea constrângere, ba că nu suntem nevoiți, că doar nu eram chiar așa de rău ca bulgarii. Pentru decidenții noștri, economia noastră a fost mereu și simultan prea slabă și prea solidă pentru a adopta euro. Orice pretext a fost bun pentru ca autoritățile să-și păstreze puterea discreționară pe care au folosit-o mai degrabă în interesul perpetuării unor rețele extractive, cu rădăcini care se întind, foarte probabil, până în subsolul regimului comunist”, a declarat Radu Nechita, pentru Ziare.com.

Ce criterii trebuie să îndeplinească o țară pentru a adera la moneda euro

Îndeplinirea criteriilor de convergență – criteriile de la Maastricht – reprezintă un set de indicatori economici și juridici pe care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să îndeplinească pentru a putea adopta moneda euro. Printre acestea se numără:

– inflația, care nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5% media celor mai bune trei state membre în materie de stabilitate a prețurilor;

– deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3% din PIB la finalul anului financiar precedent;

– datoria publică nu trebuie să depășească 60% din PIB.

Bulgaria a fost confirmată ca al 21-lea membru al zonei euro. Vecinii au îndeplinit criteriile necesare, iar de la 1 ianuarie 2026 au adoptat moneda euro.

Citește și : Anunţul BNR pentru românii cu credite. Care sunt estimările băncii centrale privind inflația în lunile următoare

Statele care aderă la euro prin îndeplinirea criteriilor de convergență beneficiază de:

– un loc în Consiliul Guvernatorilor BCE și în Eurogrup – fără acest statut, țara adoptă politicile monetare decise de alții, fără a avea vreun cuvânt de spus în stabilirea ratelor dobânzilor care îi afectează propria economie;

– acces la lichidități, protecție, respectiv la mecanisme de sprijin ale Băncii Centrale Europene (BCE);

– costuri de finanțare mai mici, prin semnalul transmis piețelor financiare cu privire la stabilitate economiei, aspect ce poate îmbunătăți ratingul de țară și la scăderea dobânzilor.

Muntenegru și Kosovo se numără printre țările din Europa care au adoptat moneda euro, prin procesul de „euroizare unilaterală” și din acest motiv nu beneficiază de aspectele menționate mai sus.