The Guardian: „România este o ţară în care se şofează agresiv pe o infrastructură deficitară”

The Guardian publică un articol dur despre pașii mici făcuți de România (catalogată drept țara europeană cu „cele mai periculoase drumuri”) pentru îmbunătățirea siguranței rutiere.

Guvernul a adoptat recent măsuri menite să combată condusul periculos, însă activiștii avertizează că schimbările sunt lente și că mentalitățile nu se schimbă cu una – cu două, mai ales că, observă publicația, România este o țară în care se șofează agresiv pe o infrastructură deficitară, lucru care continuă să provoace victime.

Cea mai ridicată rată a mortalității rutiere din UE este în România
În 2024, România a înregistrat 78 de decese rutiere la un milion de locuitori, adică cea mai ridicată rată din UE, notează publicația citată.

Aproximativ jumătate dintre cele circa 1.500 de victime anuale sunt participanți vulnerabili la trafic, precum pietoni și bicicliști.

Alte articole

Legea care ar putea preveni accidentele rutiere. Adoptată în 2022, nu este nici acum aplicată de Ministerul Transporturilor

LISTA ”șoselelor morții” din România. Pe fiecare dintre acestea au fost zeci de victime în 2025!

Chiar dacă mortalitatea a scăzut ușor, media rămâne alarmantă: patru persoane mor zilnic în accidente rutiere, iar alte nouă sunt rănite grav.

UNSAR: Românii, extrem de vulnerabili în fața riscurilor. O familie ar avea nevoie de 165.400 lei în cazuri pierderii veniturilor cauzate de boală, accidente sau decese

Jurnalistul și realizatorul radio bucureștean Lucian Mîndruță recunoaște pentru The Guardian că experiențele sale din trafic i-au schimbat complet atitudinea la volan.

După mai multe accidente provocate de neatenție, condiții meteo sau erori de conducere, el spune că a învățat „pe calea cea grea” importanța prudenței și a vitezei reduse.

Pe fondul nemulțumirii publice crescânde, autoritățile au început să înăsprească legislația. Comportamentele agresive la volan — precum intimidarea altor șoferi sau manevrele periculoase — au fost definite legal, iar sancțiunile au fost majorate.

În paralel, este implementată o rețea de camere pentru monitorizarea vitezei și un sistem automat de detectare a încălcărilor regulilor de circulație.

Românii au o cultură rutieră agresivă

„Lucrurile se mișcă. Nu cu viteza pe care ne-o dorim, dar ne bucurăm că se întâmplă ceva”, a declarat Alexandru Ciuncan, președintele Coaliției pentru Siguranța Rutieră.

Datele poliției indică o tendință pozitivă: în 2025, decesele rutiere au scăzut cu 13%, iar numărul rănilor grave cu 4%. Cu toate acestea, Comisia Europeană a transmis României o notificare oficială pentru implementarea corectă a directivei privind siguranța rutieră, semn că reformele structurale întârzie.

Val de accidente pe drumurile din România. Un bărbat a murit într-un accident pe DN 1, la Comarnic

Experții spun că problema nu ține doar de legislație, ci și de cultura rutieră.

Importul de mașini second-hand fără sisteme de siguranță contribuie la mortalitatea rutieră

Activiștii vorbesc despre un stil de condus „egoist” și avertizează că schimbarea mentalităților ar putea dura mai mult de un deceniu. În 2025, România a organizat prima săptămână națională de conștientizare a siguranței rutiere, încercând să educe publicul.

În București, traficul intens și parcul auto îmbătrânit amplifică riscurile. Capitala este una dintre cele mai poluate din UE, iar traficul generează aproximativ 60% din poluarea aerului, potrivit Platformei de Mediu pentru București.

Importul masiv de mașini second-hand, adesea fără sisteme moderne de siguranță, contribuie atât la accidente, cât și la problemele de sănătate cauzate de poluare.

„Nu importați doar poluare, importați și pericol”

Raul Cazan, președintele organizației de mediu 2Celsius, avertizează că aceste vehicule vin cu riscuri majore: „Nu importați doar poluare din vest. Importați și pericol.”

Deși există semne de progres, România rămâne departe de obiectivele europene de reducere a mortalității rutiere până în 2030, scrie The Guardian. Experții spun că doar o combinație de infrastructură modernizată, aplicarea strictă a legii și schimbarea comportamentului în trafic va putea transforma cu adevărat siguranța rutieră din țară.

România, țara cu cei mai mulți morți în accidente rutiere, conform ultimului raport UE

Accidentele rutiere continuă să reprezinte o problemă majoră în Europa, cu aproape 20.000 de decese și 100.000 de răniți grav, anual. Conform unui raport al Uniunii Europene, aceste cifre nu sunt doar statistici, ci realități care distrug familii și lasă comunități îndoliate.

Obiectivul comun al statelor membre este de a înjumătăți numărul de decese și răniri grave până în 2030.

De la anul de referință 2019, decesele rutiere au scăzut cu 12% la nivelul UE, însă această îmbunătățire maschează diferențe considerabile între statele membre. Doar câteva state membre: Belgia, Bulgaria, Danemarca, Lituania, Malta, Polonia și Slovenia, sunt în prezent pe cale să atingă obiectivul de reducere cu 50% pentru 2030.

Unele state membre, inclusiv Irlanda și Estonia, au înregistrat creșteri ale numărului de decese rutiere, în timp ce altele, precum Franța, Italia și Țările de Jos, au înregistrat doar îmbunătățiri marginale. În 2024, rata mortalității a variat de la 20 de decese la un milion de locuitori în Suedia la 78 la un milion de locuitori în România.

Principalele cauze ale accidentelor mortale sunt viteza excesivă sau neadecvată, conducerea sub influența alcoolului sau drogurilor, neatenția șoferilor și nerespectarea utilizării centurii de siguranță. Spre exemplu, 25% dintre decesele rutiere din UE sunt legate de consumul de alcool, iar nerespectarea limitei de viteză contribuie direct la 30% dintre accidentele mortale. Totodată, mai mult de un sfert dintre ocupanții autoturismelor care au murit în accidente nu purtau centură de siguranță.

Pe lângă impactul uman, accidentele rutiere generează și costuri economice uriașe. Pierderile de productivitate, costurile medicale și administrative, precum și daunele materiale și costurile de întreținere a infrastructurii se traduc în miliarde de euro anual.

Uniunea Europeană a adoptat cadrul strategic pentru siguranța rutieră 2021-2030, care se bazează pe patru piloni: drumuri sigure, vehicule sigure, utilizarea sigură a drumurilor și răspunsuri eficiente în caz de urgență.

Pe drumurile naționale din România se produc, zilnic, în medie până la 10 accidente de circulație grave.