O judecătoare demisionară critică dur sistemul de justiție după decizia CCR privind pensiile speciale: „Am părăsit corabia înainte să se scufunde. Sistemul nu îți dă voie să înflorești. Este rigid, greoi” / „Țara noastră nu își susține în vreun fel profesioniștii”. CSM anunță că deficitul de judecători se menține la 15%

Ruxandra Piteiu, fostă judecătoare la Tribunalul Cluj, ce a demisionat în noiembrie 2025, lansează un avertisment dur după decizia CCR privind pensiile speciale ale magistraților, arătând că sistemul juridic riscă să nu mai atragă profesioniști.

O judecătoare demisionară trage un semnal de alarmă în sistemul de justiție

Fosta judecătoare susține că a „părăsit corabia înainte să se scufunde” și transmite că sistemul juridic, așa cum este în prezent, riscă să nu mai atragă profesioniști.

„Am fost prima femeie judecător care a părăsit ‘corabia’ înainte să se scufunde, cu riscul de a fi judecată pentru lipsă de vocație. Cu riscul de a întări vocile care spun că judecătorii urmăresc doar bani și privilegii”. Ea explică că decizia nu a fost motivată de remunerație, ci de rigiditatea sistemului.

„Am plecat pentru că sistemul nu îți dă voie să înflorești. Este rigid, greoi, construit mai degrabă pentru conformare decât pentru evoluție. Ajungi să îți consumi energia pe lucruri mărunte, care nu necesită pregătirea academică a unui judecător și te întrebi: ‘eu pentru ce am învățat atât?’”, scrie ea.

Alte articole

Pensiile speciale, în pixul lui Nicuşor Dan. Curţile de Apel îi cer preşedintelui reexaminarea legii care a primit girul CCR

Avertismentul CSM după decizia CCR care permite tăierea pensiilor speciale: „Va produce efecte grave asupra funcționării sistemului judiciar”

Citește și : Avertismentul CSM după decizia CCR care permite tăierea pensiilor speciale: „Va produce efecte grave asupra funcționării sistemului judiciar”

Piteiu transmite că nu este posibil ca un judecător să activeze timp de 40 de ani, vorbind despre supraîncărcarea magistraților cu dosare și despre faptul că sistemul nu își susține profesioniștii.

„Iar la asta adăugăm acele dosare cu zeci sau sute de volume. Cu zeci de victime și mulți inculpați, apărați de o armată întreagă de avocați. Să faci asta timp de 40 de ani? În România? Nu este sustenabil din punct de vedere psihic.

Pentru că țara noastră nu își susține în vreun fel profesioniștii. Atunci când duci acasă viețile a zeci de oameni din dosarele pe care le judeci, devine legitimă pretenția de a avea privilegii. Forma acestora poate fi însă un subiect de discuție.”, mai transmite fosta judecătoare.

Aceasta arată și că examenul de acces în profesie este unul dintre cele mai dificile și atrage atenția asupra faptului că suprasolicitarea magistraților poate duce chiar și la erori judiciare.

„Un lucru trebuie clarificat. În România, examenul de intrare la INM este unul dintre cele mai dificile. Iar realitatea neplăcută este că nu toată lumea reușește să intre în profesie. Pentru că necesită multă muncă, zile și nopți dedicate studiului, sacrificii.

„Ce facem atunci când depindem întru-totul de judecata judecătorului de pe scaun? Când banii noștri, proprietatea sau libertatea noastră, chiar și soarta copilului nostru depind de o hotărâre judecătorească? Răspunsul nu poate fi decât acesta: ne dorim ca această persoană să fie de neclintit, bine pregătită, bine plătită și, mai ales, odihnită.

Vom asista la o plecare în masă a judecătorilor bine pregătiți, pentru care pensia nu a fost niciodată motivul? Este posibil. Dar atunci vom rămâne doar cu judecători obosiți.”, mai transmite fosta judecătoare.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Ruxandra Piteiu (@sandrarux)

Deficitul de judecători este de 15%, arată CSM

CSM a avertizat, recent, că volumul de activitate al instanțelor judecătorești este unul de patru ori mai mare decât media europeană, dar și că situația deficitului de resurse umane la nivelul instanțelor, respectiv judecători, grefieri și asistenți ai judecătorului este una complicată.

CSM arată că, din totalul schemei naționale de 5.071 de posturi de judecător aprobate în România, sunt vacante în acest moment 759 de posturi, adică 15% dintre ele. La ele se adaugă 51 de posturi vacante din totalul celor 283 de posturi aprobate din fondul de rezervă. În total, numărul posturilor vacante este de 810 posturi de judecător.

Cele mai multe posturi vacante sunt la nivelul tribunalelor, respectiv 397 de posturi vacante din schema naţională şi 33 din fondul de rezervă, urmate de judecătorii, cu 324 de posturi vacante din schemă şi 16 din fondul de rezervă.

La nivelul primului grad de jurisdicție, în judecătorii și tribunale, sunt vacante 721 de posturi, 95% din totalul posturilor vacante, fără luarea în calcul a posturilor aprobate din fondul de rezervă.

Numărul grefierilor este și el complet insuficient față de dimensiunea volumului de activitate al instanțelor judecătorești, potrivit CSM. În șase ani au fost promise minimum 600 de posturi și nu s-a alocat niciun post, potrivit CSM.

„Încă din anul 2019, ca urmare a unei analize realizate la nivelul Consiliului, s-a constatat că volumul de activitate al instanțelor judecătorești a crescut semnificativ, însă schemele de personal auxiliar au rămas neschimbate, devenind astfel subdimensionate. Pentru asigurarea unui raport corespunzător judecător/grefier ar fi fost necesare 4.874 de posturi suplimentare de grefier.

Acest aspect a fost adus la cunoștința executivului, în cadrul unui grup de lucru constituit în acest sens, convenindu-se încă de la acel moment că este necesară majorarea schemelor de personal auxiliar, suplimentarea urmând să se realizeze treptat, cu 200 posturi anual. S-a realizat o singură suplimentare a schemelor de personal, în anul 2020, cu 225 posturi.

Discuțiile cu Ministerul Justiției au fost reluate în anul 2023, când s-a asumat înființarea a 600 posturi de grefier, corespunzătoare perioadei 2021-2023, trendul de 200 posturi pe an urmând a fi menținut și în continuare.

În mod constant, lună de lună, ultima dată în luna februarie 2026, Consiliul a revenit către Ministerul Justiţiei cu solicitarea de înfiinţare a celor 600 posturi de grefier cu studii superioare, măsură care reprezintă în continuare o prioritate. Toate demersurile realizate de Consiliu în acest sens au fost ignorate”, arată CSM în comunicatul de presă transmis vineri.

Guvernul, acuzat că refuză să înființeze posturi de asistenți

CSM mai acuză Executivul că refuză înființarea de posturi de asistenți ai judecătorilor pentru facilitarea activității magistraților.

Astfel, Consiliul a solicitat Guvernului încă din ianuarie 2026 să inițieze un demers pentru majorarea numărului maxim de posturi de la nivelul instanțelor judecătorești, astfel încât să fie posibilă crearea unor noi posturi de asistent al judecătorului la nivelul tuturor curților de apel, tribunalelor, respectiv tribunalelor specializate, prin asigurarea unui raport de cel puțin un asistent al judecătorului la 3 judecători.

„Solicitarea Consiliului este justificată de necesitatea implementării unor soluții practice și funcționale pentru deblocarea situației în care se află instanţele judecătoreşti. În condițiile creșterii constante a numărului de dosare, este evident că efortul imens al judecătorilor trebuie susținut prin personal de suport, pentru care, de altfel, există reglementare legală, în art. 150 din Legea nr. 304/2022, din păcate doar formală, pentru că este ignorată, ca în multe alte situații.

Citește și : Marius Voineag îşi prezintă ultimul bilanţ în calitate de procuror general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie: „DNA s-a poziţionat ferm ca instituţie judiciară de referinţă. DNA a redevenit o structură care atrage profesionişti. Acest lucru este esenţial”

Având în vedere că, în temeiul Legii nr. 393/2023, au fost înființate 165 posturi de asistent al judecătorului, pentru asigurarea raportului de cel puțin 1 asistent al judecătorului la 3 judecători este necesar să se asigure un număr suplimentar de 712 posturi de asistenți ai judecătorului. Datele concrete arată că sistemul judiciar se confruntă cu un număr din ce în ce mai ridicat de cauze, a căror complexitate este în creștere, în timp ce resursele umane înregistrează un deficit îngrijorător”, potrivit comunicatului de presă citat.