Pensiile speciale, în pixul lui Nicuşor Dan. Curţile de Apel îi cer preşedintelui reexaminarea legii care a primit girul CCR

Într-un memoriu de 14 pagini, toți șefii Curților de Apel din România îi cer președintelui Nicuşor Dan să adreseze Parlamentului României o cerere de reexaminare a legii privind pensionarea magistraților, care a fost declarată constituțională în această săptămână.

Ei reclamă că vor fi instituite mai multe regimuri de pensionare pentru magistraţi şi că se ajunge la o situaţie absurdă, ca, într-un interval de aproximativ 3 ani, judecătorul de judecătorie care a ieşit la pensie, în baza legii în vigoare să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pensionat în baza noii legi.

Avertismentul CSM după decizia CCR care permite tăierea pensiilor speciale: „Va produce efecte grave asupra funcționării sistemului judiciar”

Magistrații îi explică președintelui României în ce bază legală fac acest demers și spun că este de competența constituțională a Președintelui, atât pe criterii de oportunitate, cât și de legalitate, să coreleze legislația națională, cu tratatele internaționale și cu jurisprudența CJUE.

Alte articole

Nicuşor Dan, primul anunţ pentru români după vizita în SUA. Preşedintele a transmis mesajul pe Facebook

O judecătoare demisionară critică dur sistemul de justiție după decizia CCR privind pensiile speciale: „Am părăsit corabia înainte să se scufunde. Sistemul nu îți dă voie să înflorești. Este rigid, greoi” / „Țara noastră nu își susține în vreun fel profesioniștii”. CSM anunță că deficitul de judecători se menține la 15%

„Potrivit jurisprudenţei CJUE, trebuie lăsată neaplicată, dacă este necesar, din oficiu, orice reglementare sau practică națională, care este contrară unei dispoziții de drept al Uniunii care are efect direct, fără a trebui să solicite sau să aștepte eliminarea prealabilă a acestei reglementări sau practici naționale pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional. (…) Subliniem că măsurile legislative naționale privind statutul magistraților – inclusiv cele referitoare la remunerație, vârstă de pensionare și regimul pensiilor – intră în domeniul de aplicare al Dreptului Uniunii Europene, atunci când sunt de natură să afecteze independența judecătorilor chemați să se pronunțe asupra unor chestiuni legate de aplicarea sau interpretarea dreptului Uniunii. Magistrații români sunt chemați zilnic să aplice dreptul Uniunii, conferind astfel relevanță directă exigențelor de independență prevăzute de articolul 19 TUE”,  arată judecătorii.

Magistrații îi explică lui Nicuşor Dan modificările aduse de reforma pensiilor speciale pe care a insistat premierul Ilie Bolojan, susțin că proiectul de lege modifică substanțial statutul magistraților în ceea ce privește regimul pensiilor și detaliază cum premierul a inventat mai multe regimuri de pensionare pentru magistrați.

Șefii Curților de Apel explică faptul că acum există mai multe categorii de pensionari magistrați:

Magistraţi pensionaţi sau care îndeplineau condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a Legii nr.282/2023 (condiţii menţinute în perioada 2004-2023). La ei cuantumul pensiei de serviciu este de cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Ilie Bolojan anunță că vrea să elimine și celelalte pensii speciale după victoria de la CCR: „Este vorba despre angajații Ministerului de Interne, cei din zona de Apărare și din zona de ordine publică şi siguranţă naţională”

Magistraţi pensionaţi sau care au îndeplinit condiţiile de pensionare anterior intrări în vigoare a acestui proiect de lege, în condiţiile statuate de modificările aduse prin Legea nr. 282/2023. La aceștia, pensia de serviciu este în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi asporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Memoriul șefilor Curților de Apel din România către Nicuşor Dan

„Or, rezultă că, urmare a diminuării cu 30% a cuantumului pensiei de serviciu, corelată, cu necesitatea de a realiza un stagiu de vechime mult mai mare decât cel prevăzut de legea în vigoare,la care se adaugă eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport de indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru magistraţii în funcţie, aflaţi în condiţii identice de vechime/grad şi pierderea bonificaţiei de 1% pentru anii suplimentari care depăşesc vechimea de 25 de ani, noul cuantum al pensiei de serviciu nu poate fi considerat, sub nicio formă, ca fiind apropiat/asemănător de ultimul venit din timpul activităţii.

În realitate, aplicarea dispozițiilor legii menționate va determina, în fapt, eliminarea pensiei de serviciu în condițiile în care pensia contributivă este aproximativ egală cu pensia de serviciu a magistraţiilor obţinută în conformitate cu prevederile proiectului de lege”, arată magistrații.

El mai arată că nici prin prisma cuantumului pensiei de serviciu – prin raportare la beneficiarii principali – militarii și polițiștii – nici așa nu se justifică discriminarea magistraților în raport cu celelalte categorii profesionale.

Pensia de serviciu a unui procuror DNA, mai mică decât cea a unui polițist DNA
„Pensiile de serviciu ale magistraților devin mult mai mici decât pensiile de serviciu ale ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism”, dezvăluie magistrații, prin memoriu.

Aceeași situație a dezvăluit-o în emisiunea OFF The Record, pe Mediafax, și judecătorul Bogdan Mateescu, fost președinte al CSM.

Totul conturează o încălcare flagrantă a independenței justiției dar și o discriminare între magistrați și ceilalți beneficiari de pensii speciale, spun ei.

Ca atare, șefii celor 16 curți de Apel din România îi cer lui Nicușor Dan să fie ancorat în realitate, să respecte criteriile de legalitate, de armonizare a legislației interne cu cea europeană și cu tratatele/ jurisprudența CEDO și să trimită legea lui Ilie Bolojan la reexaminare Parlamentului României.

Cuantumul pensiei de serviciu nete
Ei au oferit şi câteva exemple în privinţa cuantumului pensiei de serviciu nete de care ar putea să beneficieze un magistrat, potrivit acestui act normativ, menţionând că acesta ar fi de maxim 70% din ultimul venit net.
Acesta ar însemna:
– 11.310 lei pentru judecătorii cu grad de judecătorie, respectiv procurorii cu grad de parchet de pe lângă judecătorie; în prezent un judecător cu grad de judecătorie, respectiv un procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 16.157 lei, cu 4.847 lei mai puţin, iar coform Legii nr.303/2004, un judecător cu grad de judecătorie are o pensie în cuantum 18.466 lei, deci o diferenţă de 7.156 lei.
– 12.563 lei pentru judecătorii cu grad de tribunal, respectiv procurorii cu grad de parchet de pe lângă tribunal; în prezent, un judecător cu grad de tribunal/procuror cu grad de parchet de pe lângă tribunal, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 17.947 lei (100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 5.384 lei mai puţin; iar conform Legii nr.303/2004, un judecător cu grad de tribunal are o pensie în cuantum 20.450 lei, deci o diferenţă de 7.887 lei.
– 14.242 lei pentru judecătorii cu grad de curte de apel, respectiv procurorii cu grad de parchet de pe lângă curte de apel; în prezent un judecător/procuror cu grad de curte de apel, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 20.534 lei( 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 6.292 lei mai puţin; ; iar coform Legii nr.303/2004, un judecător cu grad de curte de apel are o pensie în cuantum 23.107 lei, deci o diferenţă de 8.865 lei.
– 15.917 lei pentru procurorii cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un procuror cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 22.738 lei ( 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 6.821 lei mai puţin;
– 19.268 lei pentru judecătorii cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un judecător cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 27.525 lei (100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 8.257 lei mai puţin; iar conform Legii nr.303/2004, un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are o pensie în cuantum 31.060 lei, deci o diferenţă de 11.792 lei.
”Se ajunge, aşadar, la o situaţie absurdă, ca, într-un interval de aproximativ 3 ani, judecătorul de judecătorie care a ieşit la pensie, sub imperiul Legii nr.303/2004, în vigoare în anul 2023, şi chiar în condiţiile actualei Legi nr. 282/2023 (18.466 lei/16.157 lei), să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care ar ieşi la pensie, în condiţiile prevăzute de acest proiect de lege şi anume de 19.268 lei”, a mai transmis sursa citată.