Cât curent consumă Arena Naţională. Cât a venit factura în 2025: echivalentul a aproximativ 1.700 de apartamente!

Pentru a ilumina Arena Naţională, Primăria Municipiului București a încheiat, încă din 2011, anul inaugurării stadionului, un contract de furnizare a energiei electrice cu PPC Energie SA, semnat pe baza unei oferte comerciale, fără licitație publică, procedură permisă de legislația din domeniu pentru achiziția de energie electrică, scrie SpotMedia.

Curent cât pentru un cartier întreg

Un apartament obișnuit cu două camere, de aproximartiv 50 mp, racordat la gaze și termoficare, consumă în medie 2.500 kWh pe an. În 2021, Arena Națională a avut un consum record de 4.255.236 kWh, echivalentul a aproximativ 1.700 de apartamente. Practic, cât un mic cartier de blocuri!

Consumul anual (2019–2025)

Alte articole

Electrocasnicul care îți umflă factura la curent în sezonul rece. Cei care îl folosesc zilnic pot plăti până la 132 de lei în plus

Electrocasnicul pentru care plătești aproape 90 de lei în fiecare lună la factura de curent. Majoritatea românilor îl au în casă și îl folosesc intens de sărbători

• 2019: 3.588.400 kWh
• 2020: 3.643.720 kWh
• 2021: 4.255.236 kWh
• 2022: 3.251.656 kWh
• 2023: 3.104.464 kWh
• 2024: 3.080.172 kWh
• 2025: 3.312.464 kWh

Nivelul consumului diferă în funcție de numărul și tipul evenimentelor organizate.

Citeşte şi: Veşti proaste din Belgia despre Mircea Lucescu, diagnostic teribil pus de medici. Cine va sta pe banca României la barajul cu Turcia

Concertele consumă mai mult decât meciurile de fotbal

Potrivit PMB, anii cu festivaluri și concerte ample sunt mai costisitori decât cei dominați de evenimente sportive. Un concert sau festival poate ocupa stadionul cel puțin 10 zile (montaj, repetiții, demontare), în timp ce un meci se desfășoară, de regulă, în 1–2 zile. Consumul mediu la un eveniment sportiv este de aproximativ 6.505 kWh – echivalentul consumului anual a două apartamente.

Cine plătește energia

Factura către furnizor este achitată integral din bugetul Municipiului București. Ulterior, Primăria refacturează organizatorilor energia consumată la fiecare eveniment, pe baza datelor furnizate de compania de electricitate. În practică însă, există sume nerecuperate – de exemplu, de la organizatorii Saga Festival 2022. PMB nu a precizat valoarea restanțelor. În medie, organizatorii suportă aproximativ 48% din costul total anual al energiei. Restul rămâne în sarcina bugetului local.

De unde vine consumul

Cea mai mare parte a energiei nu este generată de concerte sau meciuri, ci stadionul consumă masiv chiar și fără public în tribune.

Structura aproximativă a consumului

• 40% – consum de bază (mentenanță, birouri, securitate)
• 30% – instalația de nocturnă pentru evenimente sportive
• 15% – iluminatul nocturn permanent al stadionului
• 15% – concerte și alte evenimente non-sportive

Un factor important este instalația de fotosinteză pentru gazon. În sezonul rece, aceasta poate funcționa 24/24 pe anumite porțiuni. Instalația este monitorizată digital, iar durata de funcționare depinde de deficitul de lumină naturală.

Citeşte şi: Gigi Becali, derapaj oribil la adresa lui Radu Miruţă. „E vai de capul lui! E dintr-un partid sectă satanică!”

Facturi tot mai mari

Prețul mediu plătit de PMB pentru un kWh a crescut de la 0,49 lei în 2019 la 1,06 lei în 2025.

Valoarea facturilor anuale

• 2020: 2.019.633 lei
• 2021: 2.894.946 lei
• 2022: 3.798.043 lei
• 2023: 3.245.789 lei
• 2024: 2.835.823 lei
• 2025: 3.537.427 lei

În perioada 2019–2025, costul total al energiei electrice pentru Arena Națională a ajuns la 20.121.161 lei (aproximativ 4 milioane de euro). În același interval, cheltuielile totale de administrare ale stadionului s-au ridicat la 118.547.812 lei. Aproape 17% din bugetul de întreținere a fost direcționat exclusiv către plata energiei electrice.

Citeşte şi: Adrian Mutu, anunţ surprinzător după 11 ani de relaţie cu Sandra Bachici. „Am greşit, am iertat…”

PMB a a anunţat că există însă un plan de eficientizare aflat în analiză, care include reducerea pierderilor termice, înlocuirea centralei cu pompe de căldură, modernizarea iluminatului interior și exterior, trecerea de la nocturnă pe halogen la LED. Finanțarea ar putea veni din bugetul local sau din fonduri europene.