Postul Paştelui 2026. Tradiţii, obiceiuri şi semnificaţii pentru credincioşi. Care sunt zilele cu dezlegare la peşte

Postul Paştelui 2026. Din punct de vedere religios, această perioadă amintește de postul ținut de Iisus Hristos în pustiu și îi îndeamnă pe credincioși la rugăciune, spovedanie, fapte bune și înfrânare.

Postul Paştelui 2026. Tradiții religioase și rânduieli bisericești

În această perioadă, slujbele din biserici capătă un caracter aparte. Canonul cel Mare, Liturghia Darurilor mai înainte sfințite și deniile din Săptămâna Mare sunt repere importante ale vieții liturgice.

Calendar ortodox 23 februarie 2026. Sărbătoare importantă în prima zi din Postul Paștelui. Rugăciunea care te ajută să ai mereu ”sus inima”

Preoții menţionează faptul că postul nu se rezumă doar la restricții alimentare, ci presupune o schimbare profundă a comportamentului și a relației cu cei din jur.

Alte articole

EXCLUSIV. Nutriţionistul Lygia Alexandrescu, recomandări esenţiale pentru Postul Paştelui 2026. Care este cel mai echilibrat meniu

Când începe Postul Paștelui în 2026? Totul despre cel mai aspru post din calendar: Când avem voie să mâncăm pește și ce înseamnă fiecare duminică

• 25 martie 2026 — Buna Vestire (Blagoveștenia). Una dintre cele mai importante sărbători ale calendarului ortodox, care amintește momentul când Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că va naște pe Iisus Hristos. În această zi se permite consumul de pește, deoarece bucuria sărbătorii „dezleagă” rigorile postului.
  5 aprilie 2026 — Duminica Floriilor (Intrarea Domnului în Ierusalim). Ultima duminică din post înainte de Săptămâna Patimilor. În această zi, conform tradiției bisericești, se dă dezlegare la pește.

Obiceiuri populare păstrate din generație în generație

În mediul rural, Postul Paștelui este însoțit de numeroase obiceiuri tradiționale. Gospodăriile evită petrecerile și nunțile, iar munca este organizată astfel încât să lase loc participării la slujbe. În unele zone, femeile încep curățenia de primăvară încă din primele săptămâni de post, considerând că ordinea din casă reflectă curățenia sufletului.

Postul Paștelui începe cu scumpiri. Legumele și fructele sunt mai scumpe decât carnea: ”Dovlecei, ardei, ne uităm , dar sunt foarte scumpi”

De asemenea, postul este asociat cu mâncăruri specifice de post, bazate pe legume, cereale și fructe, rețete simple care reflectă modestia și cumpătarea acestei perioade.

Chiar și într-un context modern, cu ritm alert și preocupări cotidiene, Postul Paștelui rămâne un reper spiritual important. Pentru mulți credincioși, este un prilej de reflecție, de reconectare cu valorile tradiționale și de solidaritate cu cei aflați în nevoie.

În teologia ortodoxă, postul nu este înţeles numai ca abstinenţă alimentară, ci ca o practică-test pentru îndepărtarea de patimi. De ce trebuie să ţinem post? Această decizie aduce vindecare sufletească apropiindu-l pe om de Dumnezeu, sunt încurajate faptele bune şi ajutorarea celorlalţi.

Potrivit Bisericii, respectarea rigorilor din această perioadă are efecte benefice şi din punct de vedere biologic. Schimbarea regimului alimentar poate contribui la eliminarea toxinelor din organism şi la îmbunătăţirea sănătăţii fizice. Alt efect benefic este că postul presupune renunţarea la vicii, care pot contribui negativ la starea de sănătate.

Conform tradiţiei actuale a Bisericii citată de basilica.ro, în Postul Paştelui 2026 se posteşte astfel:

1. În primele două zile (luni şi marţi din prima săptămână) se recomandă post complet.

2. Pentru cei care nu pot ţine post complet, se recomandă ajunare (post de o zi) până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;

3. Aceleaşi reguli sunt valabile şi pentru zilele de luni, marţi, miercuri, vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor (29 aprilie-4 mai);

4. În ziua de miercuri din Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;

5. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;

Azi începe cea mai aspră perioadă de abstinenţă din calendarul creştin ortodox
6. Există doar două sărbători cu dezlegare la peşte, de Buna Vestire (25 martie) şi în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (28 aprilie), care e şi Duminica Floriilor.

7. În primele şase sâmbete din Postul Mare, asemenea sâmbetelor „Moşilor”, se recomandă intensificarea rugăciunilor pentru cei morţi. Se fac slujbe de pomenire, speciale care poartă numele de parastase.

8. Ultimele pomeniri pentru morţi din Postul Sfintelor Paşti se fac în Joia Pătimirilor, atunci când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Tradiţii şi superstiţii în Postul Paştelui
* Se spune că auzul primului cântec al cucului înseamnă semn de primăvară, iar persoanele care gustă peşte de Buna Vestire se vor simţi bine tot anul.

* De Florii, pe 28 aprilie, credincioşii se duc dimineaţa la biserică la slujbă cu ramuri de salcie, care vor fi sfinţite de către preot. După terminarea slujbei crenguţele de salcie sunt duse acasă şi păstrate într-un loc curat, de regulă lângă o icoană.

* Sâmbăta din ajunul Floriilor (27 aprilie) este cunoscută şi ca Moşii de Florii şi se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate. În această zi, gospodinele pregătesc plăcinte şi le dau de pomană. Fetele tinere plantează flori sau, îmbrăcate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat.

Postul înseamnă să te rogi și să mănânci legume
* Una dintre cele mai vechi superstiţii spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşte.

* O altă superstiţie avertizează că dacă până la Florii cântă broaştele, atunci vara va fi frumoasă.

* Altă superstiţie avertizează să nu se planteze pomi în săptămâna dinaintea Floriilor, deoarece aceştia vor face numai flori, nu şi fructe.

* În Moldova şi Oltenia se spune că nu este bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi şi vei încărunţi prematur.

* Se spune că cine priveşte într-o oală cu apă în ziua de Paşte îşi poate vedea viitorul.

* Există credinţa că păstrarea unui ou fiert de Paşte până în anul următor poate prezice norocul.

* Superstiţiile includ şi ideea că cine doarme în ziua de Paşte va fi somnoros tot anul

* În sfârşit, în Moldova şi Oltenia se crede că cine se naşte în ziua de Paşte va fi norocos toată viaţa.