Asociația Energia Inteligentă anunță noi creșteri semnificative ale prețurilor benzinei și motorinei: ”Întrebarea reală nu mai este dacă vor mai crește prețurile, ci cât și cât de repede”

Datele prezentate de organizație arată că, în intervalul 31 decembrie 2025 – 22 februarie 2026, prețul petrolului Brent a crescut cu 18,7%, în timp ce în România motorina standard gravitează în prezent în jurul valorii de 8,2 lei/l, cu variații între 8,14 și 8,23 lei/l. În Capitală, unele stații au afișat 8,20 lei/l, iar scenariile de evoluție depind de stabilizarea fluxurilor regionale și de menținerea cotațiilor internaționale.

„În studiul publicat recent de Asociația Energia Inteligentă – „Crizele regionale pot scumpi serios carburanții în România. Motorina, vulnerabilul energetic al țării” – era anticipată o creștere a prețului motorinei cu aproximativ 9%, până la 8,19 lei/litru. La doar trei săptămâni distanță, motorina a atins în unele benzinării valoarea de 8,20 lei/litru. Prognoza s-a confirmat aproape matematic. România nu trăiește o criză de combustibil. Trăiește o combinație periculoasă între piață globală tensionată, fiscalitate crescută și vulnerabilități regionale. Iar toate acestea se întâlnesc, inevitabil, la pompă. Întrebarea reală nu mai este dacă vor mai crește prețurile, ci cât și cât de repede”, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), pentru Ziare.com.

Potrivit acestuia, evoluția din ultimii ani arată o creștere consistentă a prețurilor la pompă. Dacă în 2020 benzina costa 5,27 lei/l, iar motorina 5,76 lei/l, în prezent nivelurile sunt semnificativ mai ridicate. Astfel, „vorbim de 7,86 lei/l pentru benzină și 8,20 lei/l pentru motorină”, ceea ce înseamnă o majorare cuprinsă între 42% și 49%.

Președintele AEI pune o mare parte din această creștere pe seama fiscalității.

Alte articole

Petrolul se ieftinește, benzina se scumpește în România. Care sunt preţurile la carburanţi în 12 februarie

Preț carburanți 28 ianuarie 2026. Motorina continuă să se scumpească. De ce se scumpesc carburanții deși România încă mai are petrol

Citește și: Bolojan modifică taxele și impozitele locale, veste bună pentru românii îngenunchiați de scumpiri. Ordonanță de Urgență la Guvern

„În 2020, statul încasa dintr-un litru de benzină 1,89 lei acciză și 0,84 lei TVA. În 2026, acciza la benzină este 3,06 lei, iar TVA-ul 1,36 lei. La motorină, acciza a urcat la 2,8 lei, iar TVA-ul la 1,42 lei. Dacă în 2020 la un plin de combustibil 46% se duceau direct la stat (132 lei/plin la pompă), în anul 2026, 56% din banii plătiți pe un plin se duce la stat (221 lei/plin la pompă). În șase ani, prețul la pompă a crescut cu aproximativ 2,5 lei/litru. 70% vine din creșterea fiscalității directe, 30% creșteri ale costurilor (transport, distribuție etc.). Consumatorul le plătește pe ambele”, a adăugat președintele AEI.

În același interval analizat, ajustarea internă nu a urmat integral ritmul internațional.

„Motorina din România în aceeași perioadă a crescut cu 8,5%, însă aproape jumătate din această majorare vine din acciză. Creșterea reală, a fost de circa 5%. La benzină, ajustarea reală a fost și mai mică. Ce înseamnă asta? Că prețul intern nu a recuperat încă integral creșterea internațională”, a afirmat președintele AEI.

În opinia sa, diferențele nu pot fi menținute pe termen lung într-o piață integrată.

„Ajustarea tinde să vină din urmă. Estimările indică posibilitatea unei creșteri suplimentare până la nivelul creșterilor prețului. Cu alte cuvinte: ce vedem acum poate să nu fie finalul mișcării”, consideră specialistul.

Analiza invocă și factori regionali care au pus presiune pe aprovizionare.

„La finalul lunii ianuarie 2026, livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba către Ungaria și Slovacia au fost întrerupte, în urma unui incident pe teritoriul Ucrainei. Pentru MOL Group, compania care operează principalele rafinării din Ungaria, aceasta nu a fost doar o știre. A fost o problemă operațională majoră. Guvernul ungar a eliberat rezerve strategice. Au fost căutate rute alternative prin portul croat Omisalj și conducta Adria. Transportul maritim este însă mai lent și mai costisitor. Iar costurile logistice nu rămân niciodată locale. Ele se propagă în regiune. Ungaria a oprit livrările de motorină către Ucraina. Lanțurile regionale de aprovizionare cu țiței ale Ucrainei au fost puse sub presiune”, a explicat Chisăliță.

Citește și: Directorul Hidroelectrica, anunţ despre facturile românilor la curent: „Trebuie să avem flexibilitate, sperăm să fie ultima dată”

În evaluarea AEI, România dispune de două avantaje esențiale: capacități proprii de rafinare și stocuri interne suficiente. Totuși, „piața este regională”, iar vestul țării resimte mai rapid mișcările din Europa Centrală, motorina fiind mai sensibilă decât benzina la astfel de evoluții.

„Nu discutăm despre o penurie fizică. Nu se pune problema lipsei combustibilului de la pompă. Discutăm despre presiune pe preț”, a punctat Chisăliță.

Potrivit scenariilor analizate, dacă fluxurile prin Drujba revin la normal și cotația Brent se stabilizează, prețurile s-ar putea menține în intervalul 8,1 – 8,3 lei/l, cu fluctuații minore. În schimb, în cazul menținerii instabilității regionale, motorina ar putea urca la 8,3 – 8,5 lei/l, cu creșteri graduale.

„România nu este în criză de carburant. Este în criză de expunere. România are producție internă și rezerve. Nu depinde direct de rafinăriile ungare”, se mai arată în document.

Concluzia cercetării este că dependența de cotațiile globale, de importuri și de stabilitatea regională rămâne ridicată, iar ajustarea la pompă nu este încheiată. În acest context, specialistul susține necesitatea unei intervenții dacă scumpirile depășesc un anumit prag.

„Orice creștere cu peste 10% a prețului la motorină într-un interval de sub trei luni necesită o intervenție a statului”, consideră specialistul.

AEI propune astfel un mecanism temporar de protecție.

„Un pachet coerent (și realist) de protecție a populației și economiei, gândit ca un „airbag” temporar la scumpiri, fără să rupă bugetul și fără să distorsioneze grav piața. Deoarece România nu se confruntă cu o criză de aprovizionare, ci cu o vulnerabilitate de preț care riscă să alimenteze inflația și să afecteze transportul, agricultura și lanțurile de distribuție, este nevoie de un pachet temporar și țintit de măsuri – de la un „mecanism fiscal de flexibile” până la sprijinul direct pentru categoriile vulnerabile și sectoarele strategice, care să atenueze șocul fără a distorsiona piața. Protejarea populației și a economiei nu înseamnă intervenții brutale, ci decizii inteligente, calibrate și limitate în timp”, a adăugat președintele AEI.

Citește și: Când ar putea România se adere la zona euro. Negrescu: Euro înseamnă stabilitate pentru oameni, dobânzi mai mici, protecție pentru salarii și pensii, reguli clare pentru economie