Ciprian Ciucu a anunțat, recent, că Bucureștiul se confruntă cu un deficit bugetar sever, după ce instituția a acumulat facturi neplătite de sute de milioane de lei. Primarul general al Capitalei a afirmat că, în lipsa unei corecții urgente a formulei de finanțare, Bucureștiul riscă să intre în incapacitate de plată.
Într-un interviu, edilul a vorbit despre dimensiunea crizei financiare, cauzele care au generat-o și măsurile pe care le ia în calcul pentru a stabiliza bugetul municipalității. Declarațiile vin în contextul discuțiilor privind legea bugetului pe 2026 și al presiunilor politice pentru reglementarea distribuției fondurilor între Primăria Generală și primăriile de sector.
Conform edilului, problemele au început în decembrie 2023, când Guvernul Ciolacu a emis o ordonanță care a redus semnificativ sumele alocate Bucureștiului. În următorii doi ani, efectele s-au amplificat, potrivit lui Ciucu.
„PMB a primit cu 4 miliarde de lei mai puțin exact, sumele care ne lipsesc pentru ca Primăria să fie funcțională, adică să putem plăti inclusiv subvenția la STB și la Termoenergetică. Sectoarele au pierdut 4 miliarde, deci București în total, în ultimii 2 ani, atenție, a pierdut 8 miliarde de lei. Este o sumă fabuloasă”, a declarat Ciprian Ciucu pentru Pro TV.
Primarul general al Capitalei a explicat faptul că situația a fost agravată de un fond de echilibrare introdus ulterior, care a redirecționat bani de la municipii către localități rurale.
„Însumat, 14%. Din acest motiv ne lipsesc 8 miliarde de lei”, a spus Ciucu.
Primarul susține că, la preluarea mandatului la Primăria Generală, a găsit în instituțiile subordonate PMB arierate și facturi neachitate, acestea punând presiune pe bugetul orașului.
„Am găsit foarte multe arierate, facturi de sute de milioane neplătite. Toate instituțiile vin cu datorii, iar în ritmul acesta vom ajunge în incapacitate de plată”, a afirmat el.
Edilul consideră că bugetul pe anul 2026 trebuie construit realist, astfel încât să acopere nevoile serviciilor publice esențiale, precum transportul și termoficarea. Ciucu a criticat și modul în care sunt împărțite fondurile între Primăria Generală și sectoare. Dacă în trecut PMB primea 70% din bugetul Capitalei, în prezent ar primi doar 36%, în timp ce sectoarele ar încasa 62%, iar 1,5% ar merge către Ilfov.
Primarul general spune că această distribuție a reprezentat rezultatul unor decizii politice luate în perioada în care Primăria Generală era condusă de un primar independent, ceea ce ar fi dus la „subfinanțarea cronică” a serviciilor publice.
Ciucu a mai afirmat că susține referendumul inițiat de președintele Nicușor Dan privind creșterea cotei bugetare pentru PMB, însă pune accent pe faptul că redistribuirea internă nu rezolvă problema de fond. Capitala, în ansamblu, rămâne subfinanțată.
„Întregul oraș are un deficit major de finanțare. Abia după ce rezolvăm problema structurală putem discuta despre împărțirea corectă a banilor între PMB și sectoare”, a spus primarul.
Ciucu a mai anunțat că PMB analizează majorarea chiriilor gestionate de Administrația Fondului Imobiliar, inclusiv pentru locuințe din zone centrale închiriate la prețuri foarte mici, luându-se în calcul contractarea unor împrumuturi pentru ajustarea formulei de finanțare.
„Ne uităm la ce împrumuturi putem atrage pentru proiecte serioase de investiții, nu pentru cheltuieli curente”, a precizat edilul.
Ciucu a crut Guvernului o formulă de finanțare stabilă și predictibilă pentru București, acuzând că, în prezent, alocările bugetare sunt rezultatul unor negocieri politice anuale. Primarul General al Capitalei afirmă că această practică vulnerabilizează funcționarea orașului și creează instabilitate atât pentru PMB, cât și pentru sectoare.
„Nu mai putem continua finanțarea Capitalei ca la bazar, în funcție de negocieri și decizii luate din pix. Este nevoie de o formulă unică, clară și predictibilă, valabilă pentru anii următori”, a spus Ciucu.
Primarul Capitalei spune că, dacă Bucureștiul va fi din nou dezavantajat în procesul bugetar, va adopta o poziție publică mult mai fermă.
„Până acum am preferat discuțiile instituționale, dar dacă orașul va fi din nou ocolit, voi interveni mult mai vocal în dezbaterea publică”, a spus acesta.
Întrebat despre solicitarea președintelui Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, de a majora cota județului din impozitul pe venit de la 1,5% la 5%, Ciucu a refuzat să comenteze și declarațiile privind posibila blocare a autorizațiilor de construire.
„Aceste discuții nu trebuie purtate prin presă.(…). Nu cred că este loc de amenințări, ci de argumente și dialog administrativ”, a mai adăugat edilul.