Supermanul USR-ului, Radu Miruță, a făcut Electronica și Dreptul în timp ce avea trei afaceri și două joburi! ”Ca un hobby”

USR nu are noroc, la Apărare, de miniștri fără semne de întrebare în privința studiilor. După Ionuț Moșteanu, care a demisionat în noiembrie anul trecut în urma scandalului legat de diplomele sale, nici actualul ocupant al funcției, Radu Miruță, are și el un CV ce lasă loc de întrebări pe partea de educație. La unele dintre acestea a răspuns chiar el, Miruță. Altele însă alimentează ”mitul” acestui adevărat Superman din USR, care a făcut două facultăți în timp ce avea trei afaceri și două joburi!

Pe scurt, Radu Miruță are în CV două licențe – una în electronică, la Universitatea Politehnica București, și una în drept, la o universitate particulară din Târgu Jiu.

Pentru cea de-a doua ar fi studiat doar ”ca un hobby”, după cum mărturisește ministrul Apărării în CV-ul său. Lucrurile n-au stat însă tocmai așa, deoarece Miruță s-a luptat să profeseze ca avocat, însă a picat examenul de admitere în Baroul Dolj și s-a ales praful de acest vis. Consolarea? A fost coautor la carte cu profil juridic, pe care ar fi scris-o împreună cu tatăl său.

Radu Miruță (40 de ani) a absolvit Colegiul Național Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu, la profilul real (specializarea matematică-informatică), în vara lui 2004.

Alte articole

Radu Miruță anunță cum va putea promova CSA Steaua București în Liga I: „Nu este cinstit să ții niște sportivi buni pe margine”

Miruță, despre pensiile militarilor: Nu sunt „îmbuibații societății”. Ministrul deplânge viaţa grea a militarilor

Apoi, s-a înscris la două facultăți: una de stat – Facultatea de Electronică din Universitatea Politehnica București, şi una privată din oraşul natal – Facultatea de Ştiințe Juridice şi Administrative din cadrul Universității ”Constantin Brâncuşi” (UCB).

Potrivit UCB, Miruță a urmat acolo specializarea ”Drept, forma de învățământ – ZI”, unde durata studiilor era de patru ani. A fost admis, în septembrie 2004, pe unul dintre locurile cu taxă.

Tot atunci, actualul șef al Apărării devenea student și în București, la Facultatea de Electronică, învățământ cu frecvență.

Cum a reuşit el să facă două facultăți la zi, în condițiile în care se mutase în Bucureşti, iar cursurile de la Drept se țineau la 300 de kilometri depărtare, în Târgu Jiu? Răspunsul îl oferă Regulamentul privind activitatea profesională a studenților publicat de UCB Târgu Jiu în 2006, când Miruță era student acolo, în anul II. Astfel, deşi ”la lucrările de laborator şi la activităţile de practică” frecvenţa era obligatorie, totul se putea reface. Gratis, dacă absențele erau motivate de conducerea facultăţii, sau cu plata unei ”taxe de refacere”, în caz contrar.

Citește și Ilie Bolojan, mesaj puternic de la Bruxelles: „Guvernul României sprijină regiunile de la frontiera estică. Dacă e sigură, toată Europa e mai sigură”

Acelaşi regulament mai prevedea că ”studentul care deţine calitatea de component al cluburilor din primele două divizii naţionale şi echipelor naţionale sau olimpice poate beneficia de scoaterea din activitatea profesională şi de scutirea temporară de frecvenţă în perioadele în care desfăşoară activităţi organizate în această calitate”. Acel sportiv trebuia doar să depună la secretariatul facultăţii o cerere, copia legitimaţiei de sportiv şi o adresă prin care clubul solicita derogare pentru prezența de la activităţile şcolare.

În aceste condiții, singura diferență dintre învățământul la zi şi cel la distanță pare să fie doar durata studiilor: patru ani versus cinci ani. UCB Tg. Jiu susține însă că ar mai exista o deosebire: ”la învățământul la distanță sunt puse la dispoziția studenților, gratuit, cursuri în format ID, tipărit sau electronic, la disciplinele studiate, pe când la învățământul de ZI/IF, studenții nu beneficiază de această facilitate”.

Studentul Miruță a făcut rost de notițele de la cursuri şi de la seminarii şi a reuşit să promoveze toate examenele de la Facultatea de Ştiințe Juridice. Nu se știe cu ce note, deoarece acestea ”reprezintă date cu caracter personal”, după cum a precizat, pentru libertatea, UCB.

”Fiindcă la Electronică nu am avut niciodată restanțe, pentru examenele care se suprapuneau, mergeam la examenele de la Tg Jiu la sesiunea din toamnă”, spunea Radu Miruță, într-o postare pe Facebook din noiembrie 2025.

Una peste alta, Radu Miruță poate fi considerat un adevărat Superman al USR-ului: a jonglat cu două facultăți, trei afaceri şi două joburi, ceea ce nu e chiar la îndemâna oricui.

Concret, ăn perioada 2004 – 2008, în timp ce era student la cele două facultăți, el devenise şi mic antreprenor, conform datelor de pe aplicația EBAS Iuris:

● În martie 2004, împreună cu sora lui, el a deschis firma GEOFARM S.R.L, cu sediul în Târgu Jiu, specializată în comercializarea produselor farmaceutice. Afacerea a crescut în timp, ajungând în 2010 la un profit net de 261.678 de lei. Radu Miruță s-a retras din acest business în 2023.

● În februarie 2005, Miruță şi-a deschis firma NOVALARM – S.R.L, specializată în  lucrări de instalații electrice. El era unicul asociat şi administrator al firmei. Nu există niciun fel de date publice despre activitatea societății, pe care Miruță avea să o lichideze în 2015.

● În 2007, Miruță şi-a deschis, alături de un coasociat, Bogdan Popescu, o altă firmă, S.C. POPMIR S.R.L., ce avea ca obiect de activitate „transporturile rutiere de mărfuri”. În primul an, firma cu un singur salariat a avut o cifră de afaceri de 38.346 de lei şi un profit net de 3.419 lei, iar apoi a mers în pierdere, cumulând datorii şi fiind dizolvată, tot în 2015.

De menționat și că Radu Miruță n-a reușit să-și ia licența în drept în vara lui 2008, odată cu colegii săi de an, ci ”în prelungiri”, în februarie 2009, conform precizărilor făcute de UCB.

”Ca un hobby, am absolvit de asemenea Facultatea de Drept pentru a avea idee despre aspectele legale intalnite in viata de zi cu zi. Nu am practicat”, menționează Miruță în CV-ul său.

Pasiunea pentru drept a fost însă suficient de mare încât chiar și-a dorit să devină avocat. N-a avut succes, picând examenul de intrare în barou susținut în septembrie 2009. La proba scrisă, a luat 5 la Drept Procesual Penal, în condițiile în care avea nevoie de minimum 6, iar media lui a fost sub 7. Nemulțumit de note, Miruță a făcut contestație, solicitând recorectarea lucrării. Astfel, el a reuşit să-şi mărească nota la Drept Procesual Penal – de la 5,00 la 5,50 -, dar fiindcă tot nu îndeplinea criteriile de promovare, a fost declarat respins.

Miruță nu menționează în CV că a fost coautor al unei cărți cu profil juridic – alt argument în sprijnul faptului că nu a studiat Dreptul doar ca hobby.

Volumul ”Dreptul familiei” fost a publicat-o, împreună cu tatăl său, la Editura Universitaria din Craiova. Cartea a apărut în 2007, când Miruță era încă student.

Gheorghe Miruță, tatăl viceprim-ministrului, a fost înainte de 1989 secretar al Biroului Executiv al Consiliului Popular al comunelor Prigoria şi Bumbeşti-Jiu, iar ulterior, şef al Sectorul administraţiei locale de stat şi secretariat din cadrul Consiliului Popular al Municipiului Târgu Jiu. El a devenit judecător în iunie 1996. În 2009, CSM i-a admis cererea de recunoaştere ca vechime în magistratură a anilor în care lucrase ca jurist, în perioada comunistă. În 2010, Gheorghe Miruţă s-a pensionat din magistratură, la 57 de ani, mai notează sursa citată.

Citește și PSD cere USR să îl retragă urgent pe pensionarul special Salvador Caragea de la conducerea Uzinei Mecanice Sadu