Calendar ortodox martie 2026. Ce sărbători cu cruce roșie sunt în luna lui Mărţişor

Calendar ortodox. În luna martie, cele mai importante sărbători cu cruce roșie sunt Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia și Buna Vestire.

Calendar ortodox. Zile cu cruce roșie în martie

Sfinții 40 de Mucenini din Sevastia se sărbătoresc pe 9 martie. În această zi de face pomenirea mucenicilor care au pătimit în lacul Sevastiei.

De asemenea, pe 25 martie credincioșii sărbătoresc Buna Vestire sau Blagoveștenia. Aceasta este una dintre cele mai mari sărbători închinate Maicii Domnului. Acestă zi marchează momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că îl va naște pe Mântuitor.

Citește și Calendar ortodox 27 februarie 2026. Cei doi sfinți ai lui Hristos făcători de minuni și grabnic ajutători. Aduc sprijin și vindecare pentru cei aflați în suferință

Alte articole

Calendar ortodox 23 februarie 2026. Sărbătoare importantă în prima zi din Postul Paștelui. Rugăciunea care te ajută să ai mereu ”sus inima”

Calendar ortodox 22 februarie 2026: Aflarea moaștelor sfinților mucenici din Evghenia. Ce trebuie să dai de pomană pentru iertarea păcatelor

Buna Vestire este și zi de dezlegare la pește, chiar dacă se află în perioada Postului Mare.

De asemenea, în fiecare duminică din post la Biserică se oficiază slujbe speciale, precum Canonul cel Mare sau Liturghia Darurilor mai înainte sfințite.

9 martie: Duminica Ortodoxiei (prima duminică a Postului Mare).
16 martie: Duminica Sfântului Grigorie Palama.
23 martie: Duminica Sfintei Cruci.
30 martie: Duminica Sfântului Ioan Scărarul.

Pe lângă sărbătorile religioase, luna martie este o lună plină de tradiții și obiceiuri populare.

1 Martie: Mărțișorul, simbolul renașterii naturii.
8 Martie: Ziua Internațională a Femeii.
17 Martie: Alexiile sau Ziua Șarpelui

Superstiţii şi obiceiuri în luna martie

Dacă în Mărţişor nu poţi semăna ovăzul de ploi multe, nici toamna nu vei putea semăna grâul de ploi multe sau dacă va cânta cucul în Martie, anul va fi bogat, acestea sunt unele dintre superstițiile legate de a treia lună a anului.
Altă superstiţie spune că dacă Martie-i cu rouă, după Paşti mult plouă. În lună Martie se culeg primele flori de primăvară bune de leac, dar mai ales se fac pregătiri pentru ritualurile de magie de peste an: se culege urzică, cea dintâi buruiană care te scapă de boala şi iarbă-mare, iar şarpele prins în Martie este descântător şi fermecător; prelucrat cu „ştiinţa” babelor, el îţi poate spune cum o cheamă pe fiecare buruiană sau este bun ca leac în dragoste. Mai există superstiţia că cine are „gutunar” (răceală, guturai) în luna lui Martie, va fi sănătos peste an, potrivit superstiții.ro.

Între Mărţişor şi Mucenici

Între 1 şi 9 Martie există câteva obiceiuri care au născut superstiţii; Luna începe cu sărbătoarea Mărţişorului, pe 1 Martie, eveniment cunoscut doar în arealul balcanic, în mod special în ţara noastră şi la vecinii bulgari. Să mai spunem că mărţişorul este mai mult o superstiţie care a devenit obicei. Pe 1 Martie oamenii îşi aleg câte o zi din aşa-zisele Zilele Babelor, care le arătă cum va fi viaţa lor în acel an, luminoasă, noroasă sau posomorâtă.

Zilele Babelor

Babele de martie sunt de regulă în număr de şapte, dar în unele locuri funcţia oraculară se întinde până la ziua de 9 a lunii, iar în alte regiuni până în ziua de 12 Martie după cele 12 luni ale anului, fapt ce conferea funcţiei oraculare o mai mare greutate. Baba Dochia, o personalitate complexă în folclorul popular românesc, are propria poveste, pe care o puteţi citi în „Legenda fără sfârşit: Dochia, Babele şi Moşii”. Superstiţia spune că dacă vremea este rea în aceste zile ale Babelor, înseamnă că Baba Dochia îşi scutură cojoacele.

Cei 40 de mucenici

La 9 Martie există obiceiul Mucenicilor; de unde vine acesta? În „Vieţile sfinţilor” se vorbeşte despre cei 40 de mucenici din Sevastia, care au pătimit pentru credinţa lor în Christos. Poporul român pomeneşte pe aceşti mucenici, uneori numiţi „măcinici”, în diverse moduri: se dau de pomană 40 de pahare de vin sau rachiu, colaci sau alte de-ale gurii, dar mai sunt şi multe superstiţii legate de această zi. Ziua de 9 Martie este numită şi Ziua Şarpelui, zi care înseamnă şi activizarea practicilor vrăjitoreşti; ea mai este numită în popor Drăgostitele. În această zi, toţi oamenii care n-au nume de sfânt îşi serbează ziua. Superstiţia spune că cine lucrează în această zi, va muri de veninul şarpelui sau că cine nu ţine această sărbătoare zace patruzeci de zile.

Zilele Moșilor

După zilele Babelor, încep zilele Moșilor, imediat după 9 martie, când se mănâncă măcinicii. Începând cu data de 9 martie până pe 18 martie vor fi zilele Moșilor.

În unele zone din țară se spune că bărbații trebuie să își aleagă și ei un Moș între 9 și 18 martie, iar dacă Moșul aduce vreme bună, atunci tot anul vor avea parte de vești bune, de sănătate și spor la muncă. Iar dacă Moșul aduce vreme rea, atunci bărbatul respectiv trebuie să muncească pe brânci pentru a câștiga o pâine, notează libertateapentrufemei.ro.

Între Mucenici şi Blagovestenie

Între 10 şi 25 Martie sunt câteva obiceiuri însoţite de superstiţiile legate de acestea.

Alexiile

Alexiile, pe 17 martie, reprezintă momentul renaşterii vieţuitoarelor mărunte ale pământului, închise ritual la Ziua Crucii pe 14 Septembrie. Există superstiţia de a lega în ajunul Alexiilor foarfecele din casă cu o sfoară, pentru a lega botul jivinelor care atacă vitele. Fiind considerată şi Ziua Peştelui, căci atunci ies peştii din apele subterane, pescarii o sărbătoresc pentru a avea noroc la pescuit. Se spune că dacă mânaci un peştişor viu de Alexii, vei avea recoltă bogată la pescuit.

Alexiile vin de la Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu, sărbătorit pe 17 martie în calendarul ortodox. În tradiţia populară, Alexie este considerat patron al vieţuitoarelor care iernează în scorburi, sub pământ, pietre sau ape. În 17 martie, Alexie încălzeşte pământul pentru a elibera fiinţele care peste iarnă au hibernat şi tot el, la 14 septembrie, de Ziua Crucii, încuie pământul şi pune la adăpost vieţuitoarele. Aceste două sărbători populare corespund unor fenomene astrologice: echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă, informează tvrinfo.ro.

La echinocţiul de primăvară, cu date variabile de la an la an (20 sau 21 Martie, în funcţie de an), fetele pun grâu în blide cu apă, invocând ploile şi fertilitatea; superstiţia spune că aşa cum va creşte grâul verde şi sănătos, vor fi şi fetele şi holdele.

Ziua Cucului

La 25 Martie este sărbătoarea numită Blagovesteniile, Buna Vestire, dar şi Ziua Cucului, pentru că este ziua în care are loc primul cântec al cucului, ce anunţă venirea primăverii. Obiceiul cel mai răspândit este acela de a face un foc mare lângă care se pun pâine, sare şi apă, ca să se încălzească îngerii, să mănânce şi să bea. Pâinea şi sarea se dau apoi de pomană. În această zi nimeni nu trebuie să caute gâlceava, că e de rău; să nu pui mâna pe ouă şi să nu pui cloşti, căci ies puii strâmbi şi urâţi.